Tinerii "Seinfeld" trăiescşi în România

"Se poate spune că a fost impus de stilul consumerist. Publicitatea, reclamele, promovarea prin intermediul televiziunii au determinat individul să se preocupe exagerat de sine, toate acestea

"Se poate spune că a fost impus de stilul consumerist. Publicitatea, reclamele, promovarea prin intermediul televiziunii au determinat individul să se preocupe exagerat de sine, toate acestea conturând un comportament hedonist, narcisist".

Libertatea a creat adultolescenţi în estul Europei
Un astfel de comportament neconvenţional nu ar fi fost posibil fără libertăţile câştigate în decembrie '89, astfel că unii sociologi îl văd şi ca o descătuşare. "După '89, indivizii şi-au asumat statutul personal ca pe o libertate", afirmă sociologul Maria Voinea, decanul Facultăţii de Sociologie. Aceasta este de părere că un astfel de comportament este un rezultat firesc al modernizării societăţii româneşti, al emancipării indivizilor şi al ascensiunii lor spre un nou statut, la care nu au avut acces înainte. Comunismul obliga tinerii să se "închidă" rapid în celula de bază a societăţii. Repartizarea unui apartament, obţinerea unui loc de muncă sau a unei butelii erau condiţionate de statutul matrimonial.
Pe de altă parte, la nivel global, societatea modernă a dus la erodarea unor instituţii precum familia şi căsătoria. Statisticile arată că avem din ce în ce mai mulţi celibatari. A crescut cu 3 până la 5 ani vârsta medie la care se realizează prima căsătorie, ajungând la femei la 26 de ani, iar la bărbaţi trecând de 30. De asemenea, a crescut şi numărul de persoane care trăiesc în ceea ce se numeşte uniune consensuală, ajungând, potrivit recensământului din 2002, la peste 800.000 de persoane.

Revoluţie sexuală după "89
Sociologii consideră că o altă cauză este revoluţia sexuală care a început în România în anii '90, şi care a determinat scăderea vârstei la care se încep relaţiile sexuale. Totuşi, Maria Voinea consideră că un astfel de comportament nu este unul specific societăţii româneşti actuale, unde termenul de "fată bătrână" sau "burlac" păstrează încă anumite conotaţii negative. Sociologul remarcă faptul că un astfel de comportament este strâns legat de un nivel de trai cel puţin mediu şi consideră că poate deveni un fenomen numai în momentul în care se va înregistra şi o creştere semnificativă a clasei mijlocii.