Tiganii - o problema a Europei
Ziarele din majoritatea tarilor europene ar putea sa deschida o rubrica zilnica cu titlul: "Ce blestematii au mai facut romanii la noi in tara". Agentiile de presa europene transmit non-stop stiri
Ziarele din majoritatea tarilor europene ar putea sa deschida o rubrica zilnica cu titlul: "Ce blestematii au mai facut romanii la noi in tara". Agentiile de presa europene transmit non-stop stiri despre retele de traficanti romani care fura, cersesc sau conduc prostitutia din Europa. In Marea Britanie, tara unde romanii au inca nevoie de viza pentru a ajunge, ziarele publica stiri incredibile despre oameni care au traversat tunelul de sub Marea Manecii agatati de rotile trenurilor superrapide. Avem senzatia ca romanii au invadat pur si simplu Europa, iar aceasta este incapabila sa se mai apere altfel decat ridicand din nou cortina vizelor. Dreptul de libera circulatie prin spatiul Schengen obtinut de romani la 1 ianuarie 2002 a fost una dintre cele mai mari realizari in politica internationala a Romaniei de dupa '89. Impactul asupra societatii romanesti a fost urias. Sute de mii de romani, urmand exemplul polonezilor sau al ungurilor, au stiut sa foloseasca permisiunea de a ramane 90 de zile in spatiul Schengen pentru a-si gasi ceva pe piata gri a fortei de munca, inca infloritoare, in special in statele din sudul Europei. Rezultatele economice sunt extraordinare. Desi marii investitori straini tot nu se arata in Romania, Banca Nationala reuseste sa atinga de la o luna la alta noi recorduri ale rezervelor valutare. Consumul, atata cat este in tara noastra, este datorat intr-o proportie semnificativa si romanilor care trimit bani din strainatate. Implicatiile politico-sociale si culturale ale liberei circulatii a romanilor sunt cel putin la fel de importante ca si cele economice. In definitiv, despre ce integrare euroatlantica a Romaniei ar putea fi vorba daca romanii nu ar avea acces fizic in spatiul european? Bucurestiul a convins greu Europa sa ne ridice vizele. Romania s-a angajat sa aloce zeci si sute de milioane de dolari pentru securizarea frontierei, pentru producerea de pasapoarte greu de falsificat, pentru a-i admite imediat pe toti cetatenii romani expulzati din tarile vestice. Eforturile facute au fost apreciate si totul parea ca va intra, treptat, in normal si pentru Romania. Au venit insa alegerile din Franta, iar Le Pen a marcat puncte importante prin afisarea politicii sale rasiste si xenofobe. Guvernul de dreapta, care a castigat alegerile, este obligat sa tina seama si de sentimentele unei bune parti a francezilor deranjati de imigranti. Intre acestia, tiganii din Romania. Ioan Rus a plecat la Paris, iar Nicholas Sarkozy a sosit la Bucuresti. Sub presiunea opiniei publice din Franta, cei doi ministri au reusit totusi sa ajunga la un acord, iar Sarkozy a declarat deschis ca Franta nu va impune vize pentru romani. Pe moment, aceasta declaratie a mai linistit zecile de mii de romani din Ardeal care se imbulzisera sa isi scoata pasapoartele si sa plece in Europa cat mai puteau sa o faca fara vize. Aparent, pericolul reimpunerii vizelor s-a indepartat. Pe de o parte, guvernul roman a acceptat tot ce au propus francezii, inclusiv prevederea discutabila a confiscarii averilor cetatenilor romani ce comit infractiuni in Franta. Pe de alta parte, nici Franta nu prea si-ar fi putut permite, tinand seama de relatia cu totul speciala pe care o are cu Romania, sa forteze impunerea de vize pentru romani. Ar fi fost prea mult ca Franta sa scoata Romania din Europa... Problema comportamentului cetatenilor romani in Europa ramane insa acuta. Presa franceza transmite reportaje despre autobuze ale transportului public care nu mai opresc in cartierele unde s-au stabilit grupuri de tigani romani. Primari din comunele din jurul Parisului declara la RFI ca doresc sa-i expulzeze pe tiganii romani ce s-au stabilit pe teritoriul localitatilor lor. In acelasi timp, Medecins du Monde raporteaza despre discriminarile la care sunt supusi romii in Romania si despre faptul ca ei au tot dreptul sa primeasca azil in Franta sau in orice alt stat european. De teama de a nu fi acuzati ca nu sunt politically corecti, responsabilii din Franta si din Romania nu indraznesc sa deschida gura despre problemele minoritatii rome, preferand sa se ascunda sub sintagma "noi vorbim de cetatenii romani in ansamblu si nu de etnii". Adevarul este ca in Romania tiganii sunt o minoritate cu probleme deosebite. Analfabetismul, delincventa, somajul, lipsa de perspectiva in viata sociala sunt mult mai des intalnite in randurile acestei minoritati decat in tot restul populatiei din Romania. Guvernele postdecembriste au facut mult prea putin pentru aceasta minoritate, si asta in primul rand din cauza lipsei de resurse materiale. Europa s-a marginit ani de zile sa consemneze situatia dificila a romilor fara sa intreprinda masuri importante pentru remedierea situatiei. Aceasta politica europeana cu efecte nefaste asupra unei minoritati importante din Romania si din Europa continua si astazi. In loc sa trateze problema, Europa prefera sa-i expulzeze pe romi in Romania, iluzionandu-se ca Bucurestiul poate rezolva singur situatia. Cine poate sa-si imagineze ca Romania, cu putinele sale resurse, va putea sa aloce fondurile si energia necesara, castigand acolo unde francezii, germanii sau englezii nu au curajul sa se implice? Oare chiar cred Parisul, Berlinul sau Londra ca Bucurestiul va putea confisca palatele cu turnulete, asa cum a promis? Ceea ce ar trebui comunicat de la Bucuresti europenilor este ca problemele romilor din Romania nu pot fi rezolvate de Romania singura. Romii sunt in Europa si problemele lor sunt probleme europene. Desigur ca Europa poate reimpune vize tuturor romanilor, desigur ca poate amana data integrarii tarii in UE. Problemele minoritatii rome raman insa, si cu viza, si fara viza. Or, deocamdata, Europa nici nu indrazneste sa recunoasca aceste probleme, necum sa le rezolve.




















































