Tiganii, de ziua lor: palate, fecale, celulare in mormant

Comuna Pantelimon, ora 12 noaptea. Un celular suna in mijlocul cimitirului. Nu este al paznicului, ci al unui tigan care isi doarme somnul de veci. In China antica, Dinastia Qin isi ingropa imparatii

Comuna Pantelimon, ora 12 noaptea. Un celular suna in mijlocul cimitirului. Nu este al paznicului, ci al unui tigan care isi doarme somnul de veci. In China antica, Dinastia Qin isi ingropa imparatii impreuna cu caii lor, cu statuile soldatilor din garda imperiala si cu proviziile stranse in vase de aur. In zilele noastre, in Romania, unele clanuri tiganesti le continua traditia. Bulibasii ajung in cripte cu ghiuluri cu tot, cu buzunarele pline de bani (pana acum dolari, de putina vreme si euro, ca nu se stie) si cu celularul la ureche. Iar cartelele telefoanelor sunt platite la zi! Averea mortului ramane insa afara: palate cu zeci de turnulete - in Moldova fiecare turnulet reprezinta un miliard -, jeepuri abia iesite din fabrica si kile de aur transformate in cocosei. La Timisoara, tiganii au cumparat aproape toate vilele din centrul municipiului. Pana si presedintele Romaniei a cerut explicatii autoritatilor despre modul in care acestea au ajuns pe mana unora care nu stiu ce-i cartea de munca. Nomazii din Iasi au coborat din carutele cu coviltir in palate cu lift, termopane, marmura si oglinzi venetiene. Castelele de trei caturi au lumina trasa pe blat. Au fost ridicate fara autorizatie, asa ca de impozit nici nu s-a auzit in aceste "regate". Principala ocupatie a nomazilor multimiliardari: neferoasele si "tepele" trase unor biserici evangheliste. Tiganii au profitat din plin de sectele neoprotestante care impart ajutoare. Aceste "cadouri" sunt menite sa atraga enoriasii. Conform traditiei, fiecare membru ofera 10 la suta din venituri pentru sustinerea congregatiei, dupa ce nevoiasul se pune pe picioare. Tiganii care au primit tiruri cu materiale de constructie, unelte, animale si utilaje din Germania, chipurile, n-au avut niciodata venituri. Cu autorizatiile palatelor au probleme si caldararii de la Sibiu, unde autoritatile au vrut sa intre cu buldozerul in peretii din marmura de Carrara. La Brasov, clanurile de tigani vin sa-si ridice ajutorul social cu Mercedesurile. Aici, cand a fost vorba sa-i puna la munca in folosul comunitatii, statul s-a pomenit cu mitinguri ale balabustelor si puradeilor si acuzatii de "rasism si incalcarea drepturilor omului". Clanurile de tigani din Romania au intrat si in politica. Exista cateva partide, zeci de organizatii, un rege si un imparat. Toate aceste "institutii", care se bat intre ele non-stop, au reusit sa trimita un singur reprezentant in Parlament. In peisajul postdecembrist, tiganii au impus un stil, o moda. Langa Alexandria, in satul Buzescu, dupa ce lasi in urma maghernitele romanilor, ingropate intre coceni, iti rasare in fata Disneylandul tiganesc: o impestritare de turnulete argintii, palate, arabescuri, dantelarii si mozaicarii de marmura. Din vila cu trei etaje "Mariana si Ionel" urla un acordeon. Toata tiganimea e ciopor in strada, cu camasi mov de matase si salbe de aur la gat, leganandu-si soldurile si chiuind. Se marita Geanina, de 12 ani, pe care, chiar anul trecut, la Costesti, au hotarat parintii sa o dea dupa Costel. Insuratelul are 15 ani si pune la bataie o casa si o limuzina, in timp ce mireasa vine cu restul. Zestrea domnitei e scoasa in strada, "sa vada toata lumea ce-i dam": mobila stil "de saispe mii de parai" - imbracata in piele, vaze chinezesti, masina de spalat, frigider, cuptor cu microunde si flori de plastic. La balcoanele "castelului" parintesc atarna covoare persane. Mireasa poarta rochie de 30 de milioane de lei, comandata special la Mistral, in Bucuresti, si are vreun kilogram de aur pe ea. Pe focul din bucatarie sfaraie fripturile. Cativa romani pe post de slugi amesteca-n sarmale si le sticlesc ochii de bucurie cand le pica un ban de la "boieru'". "La noi, fiecare are un curcan in fata s'o sticla da Balantains", zice socrul mare si mai da un teanc de "verzi" la lautari. Seara o sa cante la nunta Adrian Copilu' Minune. Romica Tociu si Cornel Palade sunt invitati si ei la caterinca. De la petrecere lipseste taman bulibasa satului, care e internat in spital, cu diabet. La Piteasca, tot tigani. Gramezi de rahat pe mijlocul ulitelor, copii in pielea goala ce-alearga maidanezii costelivi, cocioabe de lut ce stau sa cada peste adunatura tuciurie refugiata inauntru. Africa neagra din Ilfov - capitala celor mai saraci dintre saraci. Aici stau tiganii "de vatra", rudele prapadite ale caldararilor care fac paranghelie duminica, de Sfanta Marie Mica. De cand intri pe ulita te ia cu ameteala de la putoarea din jur. Cand vad straini pe teritoriul lor, tiganii sar gardurile incropite din traverse furate de la CFR. In cateva minute, tot satul e ciorchine in jurul tau: "Cine esti? Da' ce cauti aici?". Ochii sunt pironiti pe buzunarele noastre. "Noi nu e hoti, maica", ne linisteste tanti Maria. "In satu' asta, nu se fura o nuia pana sa nu ramaie tiganii fara loc de munca. Da' de cand s-a inchis "Acumulatoru'", "Progresu'" si IAS-ul, ce sa faca si ei, mai intra in padure dupa un tufan, mai intra intr-o casa..." Mai intra la puscarie. 30 de insi din Piteasca sunt acum dupa gratii. Un "veteran" ne spune ca la Slobozia a mancat mate de oaie, "ca asta ne dadea gaborii ca sa ne pocaiasca". Acasa, imparte un colt de paine la doua zile. La o intersectie de ulite e o cocioaba "deschisa". Gardul a fost pus pe foc iarna trecuta fiindca nu folosea la nimic. Porci nu sunt sa fuga, iar gaini se gasesc numai in cotetele celor patru-cinci romani care stau pe "linia" din centrul satului. In cele doua camere de chirpici crapat se inghesuie 20 de suflete. Cel mai mic are trei ani si umbla despuiat prin praful din batatura. Batranul clanului bate spre 70 de ani, "are siroza" si e plecat in padure la furat de lemne. Buricul asezarii e numit de localnici "centru civic". Aici sunt scoala, biserica si birtul. Asta din urma s-a inchis acum trei saptamani, dupa ce Zoicarenii si baietii lui Reblea s-au taiat pentru "a lua in stapanire" zona bisericii. Casa Domnului a ramas fara gardul de plasa si fara stresini - toate vandute la neferoase. Casa parohiala a fost si ea sparta. Preotul si-a fortificat biserica cu grilaje la ferestre "sa scape macar icoanele". Politistii comunei zic ca nu prea au evenimente din simplul motiv ca nu mai e nimic de furat. "Cand pun mana pe o vaca, ei nu o vand, o pun pe foc. Atunci e sarbatoare in tiganie". La electorale, tiganii din Piteasca au fost ademeniti cu mancare: "Ca sa-i votam pe tiganii din Bucuresti, aia cu partid, ne-au adus o palma de slanina si o cutie de pateu". "La recensamant m-am dat roman - asta sunt in comparatie cu ei. Aia bogatii - cu jipuri, aur in par si bani de-i intorc cu lopata - n-au venit niciodata sa ne ajute, chiar daca suntem din neam", zice Filip Florica, intelectualul tiganilor din Piteasca. La cativa kilometri de Piteasca, zona tiganilor saraci e continuata de "scormonitorii" din Glina. Aici sunt tiganii cocalari care se hranesc cu mancarea aruncata de bucuresteni si recuperata de la marea groapa de gunoi. Peisajul e acelasi, numai ca aici sunt mai multi bolnavi. Din cauza anilor petrecuti prin mizerie, batranii sufera cu plamanii, iar copiii sunt plini de raie si paduchi. Doi kilometri mai jos stau tiganii din Jilava, cautatori de neferoase, iar in apropiere stau ursarii din Berceni, care isi trimit puradeii la cersit pe strazile Bucurestiului. 8 septembrie - cheful national al tiganilor din Romania. La Costesti (Valcea), crema caldararilor, argintarilor si gaborilor va omagia "Ziua rromilor" cu lautari si vitei la protap. Timp de 48 de ore, langa Manastirea Sfintei, "neamurile" isi vor etala kilogramele de aur si vor negocia pentru neveste de 10-11 ani, cum s-a intamplat anul trecut cu Geanina, in acordurile lui Adrian Copilu' Minune sau Jean Paleru'. Costestiul opulentei tiganesti e atat de departe insa de mizeria neagra in care traieste etnia.