Terorismul a aparut in Paleolitic

sustine locotenent-colonelul dr. Dan Nita, specialist in cadrul Serviciului de Protectie si Paza

Lucreaza in SPP din anul 1990, inca de la infiintarea institutiei. Este doctor in stiinte militare, autor sau coautor al unor manuale pentru angajatii SPP, dar si al unor carti destinate publicului larg, intre care: "Terorism - Antiterorism - Contraterorism", "Terorismul - analiza psihosociologica", "Sfarsitul terorismului". Sub tipar: "Atentatele teroriste" - scrisa impreuna cu directorul SPP, generalul Gabriel Naghi. - Care e diferenta intre terorist si soldat? - In razboi, civilii sunt victime colaterale; in atentatele teroriste, civilii reprezinta tinta. Asta-i diferenta categorica dintre militari si teroristi. Departamentul de Stat al SUA a facut si o alta precizare interesanta privind statutul civililor: orice militar care in momentul producerii unui atentat nu reprezinta o amenintare directa impotriva atentatorului, nu este intr-o misiune, este considerat tinta civila. Un grup de militari care se afla la recuperare intr-un spital, sau se afla pe o terasa, la o cafea sau la o bere, reprezinta tinte civile. Razboiul este politica dusa cu alte mijloace; scopul unui razboi nu este eliminarea fizica a adversarului, ci indeplinirea unor obiective politice. Scopul terorismului este neantizarea inamicului, inchipuit sau real. Actul de razboi este un act juridic, ca si actul de pace; actul terorist este in afara legii. Deci razboiul si terorismul sunt fenomene complet diferite. Nici o motivatie, oricat de nobila, nu poate scuza un act terorist. - Cand a inceput terorismul? - Exista peste 360 de definitii ale terorismului, dar nici una nu este universal acceptata. Terorismul reprezinta folosirea violentei pentru atingerea unor scopuri in general de natura politica, prin suprimarea unei "tinte primare", astfel incat auditoriul - sau "tintele secundare" - sa fie influentate. Tinta primara este un om sau un obiectiv, care este lovit pentru a crea soc, teroare, angoasa. Sun-Tzi spunea "Ucide pe unul si terorizeaza o mie". Totusi, specialistii considera, de obicei, ca terorismul este un fenomen aparut dupa Revolutia franceza, dar eu am gasit argumente ca acest fenomen exista inca din comuna primitiva. In Africa Neagra, o civilizatie numita "Oamenii leoparzi" pastreaza, din Paleolitic si pana in ziua de azi, cutume care au asemanari frapante cu mesajul de credinta al teroristului de astazi. - Exista un portret-robot al teroristului actual? - Psihologii au conturat un portret al teroristului, asa cum au conturat si un portret al asasinului in serie, dar nu-l recunosti pe individ in portretul-robot. In general, teroristul este un om intre 25 si 35 de ani, dar fedainii ("luptatori pentru o cauza", in limba araba) sinucigasi au doar 16-17 ani. Numele lor n-are nuanta religioasa, ci ideologica. Nu exista religii violente, exista doar coreligionari violenti. Fiecare religie a avut epocile ei de violenta, in functie de purtatorii lor de cuvant si de modul cum acestia distorsioneaza mesajele religioase. A acuza o anumita religie de apetenta pentru violenta inseamna a ne uita trecutul. - Putem considera orice terorist un nebun? - Nu! Studiile psihologice demonstreaza ca 99 la suta dintre teroristi se afla in marja de normalitate sociala. Ideea ca teroristii ar fi niste oameni bulversati, neaparat marginalizati social, niste "nebuni infierbantati", este falsa. Daca acest lucru era relativ valabil pentru teroristii sinucigasi care au ravasit istoria ultimilor 20 de ani, astazi situatia s-a schimbat: in noul terorism intalnesti oameni reci, civilizati, calculati, care poarta costum si scot bani la bursa. Autorii atentatelor din 11 septembrie 2001 au fost integrati social in SUA - au trait acolo, s-au specializat acolo si n-au dat de banuit prin nimic. Seful grupului, Mohamed Atta, era un tip occidentalizat, care mergea in discoteci si care a fost vazut band alcool cu doua zile inainte! Teroristii din Germania, Franta, Belgia au un grad de inteligenta si de studii peste medie. Actorii terorismului sud-american, din Asia si din Africa se afla sub media de inteligenta acceptata, dar asta din cauza unei scolarizari precare si a unei psihologii deviante, nu patologic, ci dobandite prin "spalare de creiere". Teroristii sinucigasi din Orientul Apropiat au facut cursuri de specializare la Bogota, in Columbia, unde atentatele sinucigase nu aveau motive politice sau ideologice, ci pecuniare: acestia erau ucigasi platiti de mafia drogurilor sa omoare, in schimbul unui frigider, al unei case sau al unei burse pentru fratii mai mici. - Exista metode psihologice pentru contracararea teroristilor? - Exista cateva cai de descurajare a potentialilor atacatori: prezenta masiva a fortelor de ordine si credibilitatea lor. Acum 20 de ani, organizatia terorista din Grecia, "17 noiembrie", a reusit asasinarea unui inalt personaj militar de la ambasada americana. Unul dintre autorii atentatului a fost prins. El a declarat anchetatorilor ca tinta initiala a atentatului n-o reprezenta ofiterul in cauza, ci un alt diplomat american, care insa avea o pregatire antiterorista exemplara: cand iesea din bloc se uita in stanga si in dreapta, isi urmarea masina ca sa nu fie minata, verifica pe strazi sa nu-i poata fi blocat drumul cu masini suspecte. Anchetatorii l-au felicitat pe diplomat, dar acesta a ramas stupefiat si a declarat ca niciodata nu s-a gandit ca poate fi tinta unui atentat: el se uita in jurul masinii ca sa verifice daca nu cumva copiii i-au furat capacele de la roti si se uita pe strada ca sa vada care drum e mai bun pana la ambasada! Asta denota ca, uneori, credibilitatea fortelor de ordine e mai importanta decat profesionalismul. Daca fortele de ordine sunt luate in deradere, in derizoriu, poate fi incurajat un act terorist. In filmele americane, vedem intotdeauna respectul fata de politist. - Trebuie negociat cu teroristii? - Un element esential de contracarare psihologica este vointa autoritatilor, clar exprimata, de a NU negocia. Acum opt ani, cand guvernul Rusiei a platit o rascumparare pentru un diplomat rapit si pentru copilul lui, in urmatoarea luna de zile au avut opt tentative de rapire! Dar dupa ultimul atentat de la Moscova, nimeni din populatia rusa n-a acuzat fortele de ordine pentru victimele civile. Am avut si in Romania un caz dureros, inainte de 1989: "Actiunea Autobuzul", cand un grup de indivizi au incercat sa captureze si sa fuga peste granita cu un autobuz. Autoritatile au ripostat dur. Avem toata compasiunea pentru victimele de atunci, dar rezultatul a fost ca, in Romania, zece ani nu s-a mai inregistrat nici un act terorist. A fost un mesaj clar: "Nu negociem!".