Tarile care nu acorda imunitate in fata CPI pentru militarii americani pierd asistenta militara din partea SUA

Administratia americana a avertizat, in cursul acestei saptamani, ca tarile care devin membre ale Curtii Penale Internationale fara a accepta sa asigure protectia militarilor americani risca sa piarda

Administratia americana a avertizat, in cursul acestei saptamani, ca tarile care devin membre ale Curtii Penale Internationale fara a accepta sa asigure protectia militarilor americani risca sa piarda asistenta militara din partea Statelor Unite, informeaza, in editia electronica de sambata, cotidianul "New York Times". Avertismentul se bazeaza pe prevederile noii legi antiteroriste, care ii permite presedintelui american sa ia decizii privind continuarea acordarii de sprijin militar, in functie de interesele nationale. Retragerea sprijinului militar - care include pregatire si finantare pentru achizitionarea de echipamente si armament - poate afecta multe dintre tarile care intretin relatii cu Statele Unite. "New York Times" apreciaza ca aceasta prevedere a noii legi - adoptata de Congres cu sprijin democrat si republican si semnata saptamana trecuta de presedinte - ofera administratiei cel mai ferm mijloc de a asigura protectia militarilor americani de urmarirea in fata Curtii Penale Internationale. Statele Unite, care se opun Curtii Penale Internationale, incearca sa semneze tratate bilaterale cu cat mai multe tari, care sa asigure protectia militarilor americani fata de urmarirea in fata CPI. Primele tari care au semnat astfel de acorduri sunt Romania si Israelul, in timp ce Norvegia a anuntat ca refuza sa incheie acordul. Ambasadorii acreditati la Washington au fost invitati, in cursul acestei saptamani, la Departamentul de Stat, unde au fost informati cu privire la opozitia americana fata de CPI si au fost avertizati asupra conditionarii ajutoarelor militare. "Este in conformitate cu legea; prevederea exista in lege, a afirmat Philip Reeker, purtator de cuvant al Departamentului de Stat. Tarile membre NATO si alti aliati de baza - inclusiv Israelul, Egiptul, Australia, Japonia si Coreea de Sud - nu fac obiectul masurilor de suspendare a ajutoarelor. CPI - primul tribunal international permanent Curtea Penala Internationala (CPI), a carei jurisdictie a intrat in vigoare la 1 iulie a.c., a fost creata prin Tratatul de la Roma, din iulie 1998, document semnat de 139 de state si ratificat de 77. Curtea Penala Internationala, primul tribunal international permanent de acest tip, este competenta in cazuri de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii, dar si de "agresiune". Termenul de "agresiune" figureaza in statut, insa definitia sa urmeaza sa fie adoptata de catre o conferinta ulterioara a statelor membre. Participantii la conferinta de la Roma au avut in vedere si posibilitatea includerii actelor teroriste in jurisdictia Curtii, dar si aceasta dezbatere a fost amanata, din cauza dificultatii de a gasi o definitie unanim acceptata a termenului. Curtea va putea fi sesizata de state, dar si procurorul CPI se va putea autosesiza. In aceste doua cazuri, jurisdictia Curtii va putea fi exercitata numai daca statul pe teritoriul caruia a fost comisa crima este parte semnatara a statutului CPI. Jurisdictia Curtii se exercita indiferent de nationalitatea persoanei banuite de comiterea crimei. Curtea Penala Internationala mai poate fi sesizata si de catre ONU, caz in care jurisdictia se poate extinde si in statele care nu sunt parte semnatara a statutului. In virtutea principiului complementaritatii, Curtea nu poate interveni decat in cazurile in care justitia nationala nu isi indeplineste atributiile. CPI nu va putea actiona retroactiv, avand competenta numai asupra faptelor comise dupa 1 iulie 2002. Opozitia americana Statele Unite, care suporta cea mai mare parte a operatiunilor de mentinere a pacii in lume, si-au exprimat in repetate randuri opozitia fata de Curtea Penala Internationala (CPI), exprimandu-si temerea ca militarii americani aflati in strainatate, unde asigura o mare parte a misiunilor de pace, ar putea deveni tinta unor urmariri motivate politic in fata acestei instante. Desi in timpul administratiei lui Bill Clinton Statele Unite au semnat, la 31 decembrie 2000, Tratatul de la Roma din 1998, care pune bazele functionarii Curtii, conducerea republicana a anuntat ca nu va deveni parte a Tratatului, iar Senatul american s-a opus categoric, la sfarsitul anului trecut, cooperarii cu CPI. Statele Unite si-au inceput ofensiva impotriva Curtii cu ocazia discutarii in Consiliul de Securitate al ONU a prelungirii mandatului misiunii Natiunilor Unite in Bosnia. Initial, diplomatii americani au amenintat ca vor bloca adoptarea rezolutiei si, dupa doua amanari ale deciziei finale, au obtinut acordarea de imunitate, pentru un an de zile, pentru militarii americani care participa la operatiuni de mentinere a pacii. Dupa realizarea acestui compromis, Statele Unite au recurs la articolul 98 din Tratatul de la Roma, care contine prevederi referitoare la situatiile in care nu se aplica jurisdictia Curtii Penale Internationale. Pe baza acestui articol, Statele Unite incearca sa incheie cat mai multe acorduri bilaterale care sa asigure protectia cetatenilor americani aflati in strainatate de urmarirea in fata CPI. Prin aceste acorduri, statele semnatare se obliga sa nu extradeze cetateni americani catre Curtea Penala Internationala.