Streangul intretinerii

Intretinerea a ajuns sa bage, la propriu, oamenii in groapa. O batrana din cartierul bucurestean Giurgiului a citit cat e intretinerea pe decembrie, a comparat-o cu pensia, s-a speriat si s-a

Intretinerea a ajuns sa bage, la propriu, oamenii in groapa. O batrana din cartierul bucurestean Giurgiului a citit cat e intretinerea pe decembrie, a comparat-o cu pensia, s-a speriat si s-a spanzurat. In toata tara, chiar daca nu se gandesc sa-si incheie socotelile cu viata, sute de mii de oameni isi fac cruce, speriati, cand se afiseaza intretinerea la avizierele blocurilor. Asta pentru ca, in decurs de o luna, costul intretinerii aproape ca s-a dublat in majoritatea oraselor din tara. Practic, apa calda si incalzirea unui apartament sunt undeva intre salariul minim si cel mediu pe economie. Din acest motiv, peste un milion de familii au restante la intretinere, iar sistemul energetic, lipsit de un flux financiar sanatos, e la un pas de colaps. Una peste alta, datoria romanilor la intretinere, calculata la nivel national, a atins fabuloasa suma de o jumatate de miliard de dolari. In ultimele zile, aceasta situatie dramatica a fost discutata peste tot, de la Delegatia Permanenta a PSD, pana la sedinta Executivului de ieri. In final, pentru a rezolva situatia exceptionala, Guvernul a anuntat un set de masuri "exceptionale". Din pacate, tabloul sumbru de mai sus nu reprezinta deloc o noutate pentru Romania ultimilor 13 ani, care s-a confruntat cu fel de fel de crize. Criza intretinerii s-a transformat, la noi, intr-o traditie de iarna, respectata cu sfintenie, precum Craciunul. Si, de fiecare data, autoritatile au "rezolvat-o", scurt, printr-un set de masuri exceptionale. Aceste masuri au constat, in special, in acordarea unor facilitati fiscale celor mai saraci dintre saraci si plimbarea datoriilor regiilor de distributie a energiei termice pana la "ingroparea" lor definitiva in bugetul de stat. Dar, din nefericire, criza intretinerii nu e o criza obisnuita, pentru ca facturile umflate sunt o problema pe termen lung. Aceste facturi apar datorita slabului randament al sistemului energetic, care a fost lipsit de investitiile necesare ani in sir. Practic, in Romania, energia e produsa scump, cu pierderi mari si transportata la beneficiar cu pierderi si mai mari. Cel mai bun exemplu in acest sens e Capitala, unde RADET are pierderi de 40 la suta, in timp ce in Occident pierderile "de transport" nu trec de 5 la suta. Ca si cum acestea n-ar fi de ajuns, energia obtinuta atat de scump e risipita extrem de usor. Dupa ce ca blocurile ceausiste au o izolatie termica precara, apa calda mai intra in pamant si prin sute de subsoluri inundate si puncte termice avariate. Din pacate, aceste probleme, care au nevoie de solutii pe termen lung, aplicate consecvent ani de zile, sunt "solutionate" cu masuri luate de pe o zi pe alta, de genul "regularizarii" unor datorii. Din acest motiv, criza intretinerii in Romania mai are o caracteristica importanta: e, in fiecare an, din ce in ce mai severa, iar, in 2003, aproape ca s-a transformat in dezastru. Astfel, ca sa folosim tot exemplul Capitalei, niciodata numarul restantierilor n-a trecut de o treime din numarul locuitorilor orasului. Pana acum... De fapt, anul acesta, criza e atat de grava incat PSD-ul a cautat si o rezolvare politica a ei. Intai s-a anuntat ca functia de director general al RADET va fi preluata de Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietarilor din Romania. Pana acum, metoda inchiderii gurii contestatarilor prin numirea in posturi grase a fost folosita in special in domeniul sindical, unde cei mai bataiosi lideri au ajuns, invariabil, deputati. Acum a venit randul societatii civile, ai carei reprezentanti vor fi numiti in consiliile de administratie ale regiilor. Apoi s-a anuntat ritos ca populatia nu va mai achita pierderile de transport incluse in facturile din urmatoarele luni, ceea ce e o abureala propagandistica. Pana la urma, aceste pierderi vor fi platite tot de cetateni, dar indirect, prin niste taxe si impozite mai mari. Abia dupa aceea s-au anuntat cateva masuri viabile, menite sa creasca rata incasarilor. Astfel, pentru prima data, cetatenii cu platile la zi vor primi niste bonusuri financiare, iar restanterii se aleg cu penalitatile anulate, daca respecta termenele de plata. De asemenea, s-a mai anuntat intentia de a se obtine un credit BEI, pentru reabilitarea conductelor Bucurestilor. Chiar daca creditul BEI nu va fi blocat de vesnica lupta dintre PSD si Basescu, cum s-a intamplat cu cel destinat contorizarii blocurilor, in situatia actuala aceste masuri sunt necesare dar nu si suficiente. Acum, avem nevoie de programe nationale de reabilitare a izolatiei termice a blocurilor, a capacitatilor de transport si de producere a energiei. Aceste programe trebuie aplicate tot timpul anului, nu numai in mijlocul iernii, cand ne trezim ca intretinerea e mare. Nu de alta, dar va fi greu sa mergem spre Uniunea Europeana avand mereu streangul intretinerii de gat.