Statul - evazionist fiscal
Asadar, Ministerul Finantelor Publice numara pe deste contribuabilii care au de dat bani statului. La o asemenea concluzie naucitoare conduce declaratia presedintelui Curtii de Conturi, Dan Drosu
Asadar, Ministerul Finantelor Publice numara pe deste contribuabilii care au de dat bani statului. La o asemenea concluzie naucitoare conduce declaratia presedintelui Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna, potrivit careia nu se cunoaste situatia exacta a sumelor cuvenite bugetului de stat, fapt datorat, atentie, realitatii ca in Ministerul Finantelor si unitatile sale subordonate nu a fost organizata si condusa evidenta contabila a veniturilor cuvenite bugetului. Pentru simplii platitori de impozite, cetatenii care se vad cu leafa injumatatita de cele mai impovaratoare taxe pe salariu din Europa, facem precizarea ca netinerea evidentei contabile este echivalenta cu... evaziunea fiscala. Cu alte cuvinte, aceeasi institutie care da norme peste norme contabile, de nu mai prididesc birourile de specialitate ale agentilor economici sa le dea de capat, aceeasi institutie din cauza careia investitorii straini, de exemplu, trebuie sa apeleze la servicii de consultanta pentru a face fata unei legislatii hartuitoare in domeniu, se afla in sfera intuitiilor vagi cu privire la banii cuveniti statului roman. Si nu este vorba de niste maruntisuri de genul celor insusite ca "atentii" de comisarii Garzii Financiare, regasite in natura sub forma vilelor impunatoare si a masinilor de lux. Aici avem de-a face cu sume astronomice. Sub umbrela protectoare a lipsei de documentatie contabila asa cum scrie la carte (revazuta si readaugita in ritm frenetic de chiar Ministerul de Finante), s-a pierdut sirul inlesnirilor, scutirilor si reesalonarilor acordate ilegal baronilor tranzitiei, asa ca trebuie sa ne multumim cu ideea ca este vorba de mii de miliarde. Pe modelul Ministerului de Finante, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu are inregistrate in evidenta contabila datoriile agentilor economici (16.058 miliarde lei) si ca atare a subdimensionat si veniturile propuse Parlamentului spre aprobare in 2001. Si aceasta, cu un presedinte, Eugeniu Turlea, care este seful expertilor contabili si profesor la ASE. Tot din constatarile Curtii de Conturi aflam ca Banca Nationala a Romaniei, unde "nu sunt probleme spectaculoase", incalcandu-si propriul statut, a efectuat o serie de investitii, un fleac de vreo 34 de miliarde de lei pentru Fotbal Club National. Ar mai fi si denaturarea datelor inscrise in bilantul contabil din cauza abaterilor in ceea ce priveste evidenta mijloacelor fixe din patrimoniu si cheltuieli cu sponsorizarea deduse de la calculul impozitului pe profit contrar legii, dar "se mai intampla". Reintrandu-si in atributii dupa rolul decorativ care i-a fost impus in legislatura trecuta pe motiv ca "incurca" privatizarea, Curtea de Conturi a calcat si teritoriul interzis al APAPS, si ce-o mai iesi si de-aici, se sparie gandul! Si nu ne referim la salariile umflate colosal pana la sute de milioane de lei lunar! Mai mult decat probabil, Dan Drosu Saguna se numara printre cele mai injurate in gand persoane din Romania de catre inalte fete, de la directorii de intreprinderi falimentare carora li s-au dezvaluit salariile exorbitante, la ambasadori care si-au intregit veniturile prin decontari pe deplasari, mese si venituri de lux. "Tupeul" presedintelui Curtii de Conturi, care nu se sfieste sa protejeze banul public, dezvaluind si neregulile savarsite cu voie sau fara de voie si sub conducerea actualilor guvernanti, arata ca institutia pe care o conduce isi face datoria. Faptul este cu atat mai meritoriu, cu cat controalele Curtii arata cu cata neglijenta criminala se administreaza banul public, realitatea ca cei mai mari risipitori de venituri bugetare sunt chiar institutiile statului, in frunte cu cei care le gestioneaza. Concluziile controalelor vor fi reunite intr-un raport cartonat de sute de pagini si prezentat parlamentarilor spre consultare. Si mai departe? Raspunsul este dat tot de Dan Drosu Saguna, care a dezvaluit, de exemplu, ca dosarele cu sesizari ale Curtii zac cu anii la Parchet, pana in momentul in care intervine prescriptia (154 de dosare uitate in sertare in 7 ani) sau se dau NUP-uri. Banii raman pierduti. Despre atitudinea institutiilor controlate, definitorie ni se pare concluzia reprezentantilor Ministerului de Finante care "si-au insusit in totalitate concluziile Curtii" si atat... Prin alte tari, in Ministerul de Finante s-ar lasa cu demisii. La noi, probabil, vor fi matrasiti cativa contabili si functionari marunti de prin institutiile cu pricina. Demnitarilor nu li se va misca nici un fir de par din freza. La Ministerul Finantelor nu va cadea nici un cap. Ambasadorii prinsi cu mana in banii publici au fost numiti in alte tari. La APAPS, s-au luat primele necuvenite inapoi, si cu asta basta. Prin transparenta si profesionalismul de care da dovada, Curtea de Conturi a intrat in Europa. Cum insa celelalte institutii si clasa politica mai au mult pana acolo, ca si in anii trecuti, rezultatele controalelor Curtii vor ramane doar marturii ale jafului din economie?





















































