Dosar medical electronic și spitale smart într-un sistem subfinanțat: Reforma sanitară a lui Nicușor Dan, între ideal și realitate

Nicușor Dan, proaspăt ales în funcția de președinte, vine cu un program ambițios de reformare a sistemului sanitar. Promisiunile sale se centrează pe digitalizare, eficientizarea proceselor și investiții strategice pe termen lung. Printre inițiativele-cheie: introducerea unui dosar medical electronic unic pentru fiecare pacient, programări online în sistemul public și extinderea rețelei de telemedicină.

Medic ingrijorat. Sursa Freepick.com

Pe lângă acestea, președintele anunță modificări semnificative în modul în care CNAS decontează serviciile, în ideea echilibrării între ambulatoriu și spital, dar și o strategie națională de investiții în sănătate pe un deceniu, elaborată cu sprijinul sectorului privat.

Sistemul sub presiune: un „centru de cost gigantic” într-un buget de austeritate

Când bugetul se strânge, iar austeritatea devine normă, orice plan ambițios pentru sănătate ridică o întrebare esențială: de unde bani? Într-un sistem subfinanțat, fragil și împovărat de nevoi cronice, poate România să susțină digitalizarea, spitalele smart și o rețea medicală modernă?

Dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate, avertizează că „România se află într-o perioadă de austeritate inevitabilă, în care sănătatea este un centru de cost gigantic, iar premierul, ministrul Finanțelor și ministrul Sănătății trebuie să stea cu ochii pe fiecare leu cheltuit”.

Sorin Paveliu: investițiile în sănătate se fac din PNRR

„Sunt costuri uriașe cu medicamentele, cu spitalele – fie ele publice sau finanțate din PNRR – dar și cu sectorul privat aflat în plină dezvoltare, care are nevoie de bani de la stat pentru a funcționa. Dacă nu există un control strict, riscăm ca întregul sistem să se prăbușească sub greutatea propriilor cheltuieli”, atrage atenția Paveliu.

Expertul în politici de sănătate, dr. Sorin Paveliu, mai subliniază că planurile lui Nicușor Dan vin într-un context bugetar dramatic: „Bugetul CNAS vine cu un deficit de 20%. În 6 luni, acest deficit va pune o presiune enormă pe guvern. Suntem în fața unei perioade de austeritate și trebuie să recunoaștem că sănătatea poate deveni o amenințare pentru stabilitatea financiară”.

Potrivit acestuia, dacă scoatem din buget pensiile, apărarea și dobânzile la datoria publică, sănătatea ajunge să consume aproximativ 25% din ceea ce rămâne, ceea ce face aproape imposibilă implementarea unor reforme ambițioase fără o reconfigurare politică majoră:

„Dacă apare o criză epidemiologică sau nu se opresc angajările din sistem, nu vom avea cum să susținem aceste planuri. Investițiile se bazează aproape exclusiv pe PNRR, iar dacă nu ținem pasul cu termenele și decontările, riscăm să pierdem și acești bani.”

Sub presiunea medicamentelor și a sectorului privat

O altă vulnerabilitate semnalată de Paveliu este legată de costurile cu medicamentele inovative, care ocupă o „felie gigantică” din buget, pe fondul presiunilor din partea companiilor farmaceutice și a industriei private de servicii medicale: „Există o presiune reală ca sistemul public să finanțeze masiv furnizori privați, dar într-un buget de austeritate asta înseamnă mai puțini bani pentru spitale publice, pentru prevenție sau pentru salarii.”

Expertul propune ca bugetul sănătății să fie monitorizat în permanență de un delegat din Ministerul de Finanțe, iar CNAS să fie reformat în profunzime, nu doar administrativ, ci și în modul în care își asumă angajamentele de plată.

„Un spital costă în medie 50 de milioane de euro pe an. Dacă ne uităm la cele trei spitale din PNRR — cu un miliard și jumătate alocat — există riscul real ca, din cauza birocrației și a incapacității de a respecta termenele, să pierdem acești bani.”, mai spune expertul.

PNRR: investiții în pericol, obiective restrânse

Doar 13 spitale mai sunt în prezent în discuție pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit ministrului Marcel Boloș. Alte șase vor fi construite printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Însă absorbția fondurilor europene este lentă, iar pericolul pierderii banilor – din cauza întârzierilor – este cât se poate de real.

Această repoziționare vine într-un moment de fragilitate instituțională și de presiune bugetară, în care fiecare investiție trebuie atent prioritizată.

Medicii cer un proiect de țară în care sănătatea să fie o prioritate națională

Medicii din România își doresc mai mult decât reforme fragmentate sau promisiuni electorale. Ei cer un proiect de țară în care sănătatea să fie recunoscută ca o adevărată prioritate națională, nu doar o temă secundară pe agenda politică. Este apelul lansat de președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Cătălina Poiană, care atrage atenția „asupra nevoii de repozitionare a sănătății în centrul deciziilor publice”.

„În ultimul an, am traversat numeroase cicluri electorale – europarlamentare, parlamentare, prezidențiale. O perioadă în care poate multe lucruri au intrat într-o anumită ‘stare de conservare’, iar focusul și agenda publică au vizat în primul rând aceste alegeri”, a declarat doctorul Cătălina Poiană.

Reformă ambițioasă, dar fără sursă clară de finanțare

Programul electoral la capitolul sănătate al președintelui Nicușor Dan este ambițios, dar riscă să fie sufocat de contextul economic sever în care a fost lansat, mai cred experții. România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB – și cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009. Deși Guvernul și-a asumat reducerea deficitului la 7% în acest an, datele actuale arată o stagnare economică, iar deficitul rămâne ridicat.

Până pe 4 iunie, România trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de corectare fiscală credibil. În caz contrar, procedura de suspendare a fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, devine extrem de probabilă. Surse europene spun că acordul politic pentru suspendare există deja – rămâne doar să vedem momentul în care va fi pus în aplicare.

În acest context, reformele din sănătate au șanse reale doar dacă Guvernul, Ministerul Finanțelor și cel al Sănătății lucrează împreună, cu ochii pe fiecare leu și pe fiecare contract. Altfel, riscăm să transformăm dosarul electronic și spitalele smart în simple promisiuni digitale într-un sistem bolnav de subfinanțare cronică.