Analiză Rețeaua care a alimentat teoriile conspiraționiste despre explozia din Rahova. „Se răspândește mai ceva ca artificiile pe cer”
0Explozia din cartierul Rahova, în care trei oameni au murit, a devenit un teren prielnic pentru dezinformări și teorii ale conspirației. Expertul în comunicare Radu Delicote explică modul în care „fake-news-urile” s-au răspândit cu viteza amețitoare.
O mulțime de informații false, cu impact emoțional, au fost receptate și răspândite de români pe rețelele sociale, în legătură cu împrejurările în care s-a produs tragedia de la blocul din Rahova.
Tragedia care i-a bulversat pe români
Explozia din 17 octombrie 2025 a ucis trei femei și a rănit alți 15 oameni, generând nu doar durere și revoltă, ci și valuri de dezinformări, al căror impact a fost amplificat de emoțiile, revolta, neîncrederea în autorități și dorința oamenilor de a găsi explicații. Chiar și unele imagini trucate, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și care par să surprindă momentul exploziei, au fost prezentate ca fiind reale, iar publicarea lor a atras mii de reacții, multe venite de la oameni care nu le-au putut diferenția de unele autentice.
Teoriile conspirației nu au lipsit din șirul explicațiilor fanteziste care i-au convins pe mulți români să aprecieze și să distribuie informațiile neconfirmate și respinse de autorități. Valurile de „fake news” (știri false) au concurat cu explicațiile sobre oferite de autorități și cu apelurile acestora la răbdare, în așteptarea rezultatelor anchetei.
Pentru mulți români, informațiile false, care au stârnit emoții și nedumeriri, au fost suficiente pentru a le satisface dorința de informare.
Știri false, răspândite de adepții teoriilor conspirației
Vestea că printre persoanele decedate este o avocată a deschis valul de dezinformări online. Pe Facebook, pe 18 octombrie, Adrian Singurov, care se descrie ca fiind preot, a postat un mesaj în care făcea referire la trei nume de ofițeri care ar fi decedat în explozia din Rahova, după care, într-un comentariu, menționează ca unul dintre aceștia ar fi fiul șefului SRI. Falsul motiv invocat? Accesul la informații privind anularea alegerilor din 2024.
Adrian Sigurov se prezintă pe pagina sa de facebook, urmărită de 32.000 de oameni, ca fiind un preot ortodox tradiționalist, „Creator al conceptului de Ortodoxie Cuantică”. A fost invitat în emisiuni în care a susținut că „reptilienii există” și că i-a văzut cu ochii săi. Într-o postare referitoare la explozia din cartierul Rahova, îl elogiază pe Vladimir Putin.
„Reiterăm pe această cale că nu solicităm protecție sau ajutor suplimentar pentru că noi credem în același Dumnezeu în care crede basarabeanul Vladimir Putin, întregul popor rus pravoslavnic, toată omenirea trezită în conștiință globală dar și poporul ortodox etiopian care păzește Arca! P. S. nu a fost gaz metan dar nici gaz sarin, prin care "a trebuit să moară oameni pentru a cădea un guvern"! Nici hazard! Dar e același scenariu!”, scrie acesta.
Naistul Nicolae Voiculeț, cu peste 100.000 de urmăritori pe Facebook, a lansat la rândul lui o teorie a conspirației, legând explozia de tragedia de la Colectiv.
„România nu poate accepta o fatalitate selectivă. Când un avocat care luptă pentru dreptate moare „accidental” în condiții cel puțin suspecte, societatea trebuie să reacționeze. Se conturează posibilitatea unui scenariu deliberat: eliminarea unei persoane incomode sub aparența unui accident. Victima nu era «o persoană oarecare» — era avocatul care a reprezentat părți vătămate în dosare cu vulnerabilități mari ale instituțiilor statului (Colectiv). MOTIVUL: apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere. MODUL: explozii mimetizate ca „accidente de gaz” sunt o metodă simplă de a produce deces și de a oferi o explicație oficială rapidă”, notează acesta pe pagina sa de Facebook, într-o postare devenită virală.
Avocata avea doar un client într-un dosar conex tragediei Colectiv, iar informațiile vehiculate sunt speculații fără fundament.
Cătălin Berenghi, fost luptător în Legiunea Străină, care a candidat la funcţia de preşedinte al României în 2019 şi la Primăria Capitalei în 2020, din partea partidului DAC (Dacismul Autonom Conservator), se numără și el printre cei care au alimentat teoriile conspiraționiste legate de tragedia din Rahova.
„Ofițeri de bună credință, cât vă mai țineți gura? Cineva din interior face curățenie printre voi, pentru că sunteți incomozi. Agenturi străine vă carotează, unele lucruri nu se pot înfăptui cu voi pe metereze. Ce dosar avea George Ionescu și de ce îl ținea acasă, în Rahova, unde a explodat apartamentul? La SRI nu este în siguranță?”, a transmis pe Facebook, influencerul naționalist.
La fel ca Nicolae Voiculeț și Cătălin Berenghi, mulți dintre propagatorii teoriilor conspiraționiste se arată susținători ai curentului naționalist și anti-sistem și și-au manifestat în repetate rânduri neîncrederea profundă în autorități, îndemnând uneori la revoltă.
Mesajele lor despre tragedie au atras numeroase comentarii în același registru.
„Acolo explozia nu s-a produs de la gaz, sigur a fost bomba c4 . Gazul e doar un pretext, rapid vor sa șteargă urmele prin urgentarea demolării”, scrie cineva.
Un alt cont îndeamnă la violență.
„Dacă nu le facem noi de petrecanie, o să ne facă ei pe noi... Ăștia nu țin cont de nimic, vor doar să-și acopere orice urmă”, notează altcineva.
„A fost atentat cu bombă, gazul fiind doar un pretext pueril. Au dat cu Mercaptan pe casa scării pentru a face pe locatari să creadă că este o scurgere de gaz, apoi echipele de intervenție au avut acces în apartamente și au pus bomba”, este de părere un alt comentator.
Teorii false răspândite pe platforme on-line
O altă teorie a conspirației, bazată pe informații false, susține că printre victime s-ar afla fiul lui Răzvan Ionescu, prim-adjunctul SRI, iar explozia ar fi fost „o răzbunare politică”.
„Fiul Generalului de brigadă Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, cel care avea un raport cu persoanele din EI’I WI SEL, urma să ducă în față instanței dosarul. Pentru a-l păstra în siguranță, îl ținea la el în apartament. Apartamentul fiind din declarațiile unor persoane, în blocul care a explodat în Rahova. Și se spune că inclusiv el și-a pierdut viața. Vorba vine că se spune…; dar cine are cap să înțeleagă !?! Înțelege! Ce să credem cu explozia asta din vina ,,GAZULUI”? Și a mai fost și singurul care s-a opus în CSAT în anularea alegerilor…; BOOM”, scrie aceasta, într-un mesaj manipulator, care a adunat mii de distribuiri.
Elena Valentina Cioaca, personaj prezent în ultimele zile în zona în care a avut loc explozia, unde a prezentat pe TikTok mai multe teorii ale conspirației distribuie postarea preotului Adrian Singurov.
Cioanca este cunoscută ca blonda lui Mihai Răzvan Ungureanu, fiind simpatizanta SOS și, ulterior divorțului dintre Diana Sosoaca și Silvestru Sosoaca fiind prezentată public ca iubita acestuia.
Un alt cont intra în scena - Ana-Maria Tafo - si publica, pe 19 octombrie, o amplă postare în care se face referire la decesele celor trei presupuși ofițeri.
Povestea falsă este completată ulterior de un alt cont, numit Tania Ionescu, care atașează, într-un comentariu, o captura dintr-o conversație purtată pe WhatsApp.
SRI avertizează asupra campaniei de dezinformare
Într-un comunicat transmis după valul de manipulări, SRI avertizează că situația este folosită pentru instigare și manipulare publică:
„În ultimele zile, în mediul online, în special pe unele rețele sociale, circulă numeroase teorii ale conspirației vizând evenimentul tragic din cartierul Rahova al Capitalei. Anumite dezinformări au vizat instituții ale statului român și personalul acestora. Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată. Serviciul Român de Informații atrage atenția asupra riscului de a distribui mesaje neverificate din surse anonime sau necredibile.
Autoritățile îndeamnă populația să se informeze doar din surse oficiale și să evite distribuirea conținutului neconfirmat, în special în contextul unei tragedii cu victime.
Algoritmii rețelelor sociale prioritizează mesajele acide
Radu Delicote, expert în comunicare și social media, a oferit pentru „Adevărul” explicații despre felul în care conținutul fals și manipulator se răspândește pe rețelele sociale, mult mai rapid decât explicațiile logice sau oficiale.
„Avem o situație profundă emoțional, cu impact social major și care se răspândește mai ceva ca artificiile pe cer. Și atunci, ce vă atrage mai degrabă atenția în social media, din cauza modului în care este construit algoritmul? Întotdeauna elementele mult mai emoționale, mai acide, chiar negative. De asta știrile false, de asta mizeriile, de asta manipularea se răspândesc mult mai ușor pe social media decât elementele raționale, explicative sau declarațiile de sine stătătoare”, afirmă Radu Delicote, specialist în comunicare strategică, social media, în domeniul leadershipului şi al comunicării de criză.
Potrivit acestuia, există o foarte mare neîncredere generică la nivelul autorităților, care face ca mulți români să privească informațiile oficiale cu mai mare îndoială.
„Pur și simplu, românul de rând nu are încredere că autoritatea, fie ea locală sau centrală, poate să-l ajute, să-l reprezinte sau să justifice anumite lucruri. Am văzut, de exemplu, ca o paranteză, reacții foarte negative la adresa primăriilor: «de ce nu se implică mai mult în a ajuta cetățenii?». Dar nu există o desfășurare a ceea ce își doreau acele persoane care acuzau primăriile de neimplicare. Pur și simplu: «de ce nu se implică mai mult?». Deci este clar o lipsă crasă de încredere la nivelul autorităților”, adaugă acesta.
Algoritmii platformelor de social media sunt astfel construiți încât acestea sunt un loc extrem de acid, unde informațiile cu caracter negativ sunt prioritare față de cele pozitive, pentru că astfel de informații îi fac pe oameni, din punct de vedere psihologic, să fie mai ancorați în acel narativ.
„Aceste trei elemente arată rețeta în care orice știre, orice narativ de tip manipulatoriu, de tip fake news, va exploda în rețelele sociale și va avea mult mai multă tracțiune”, adaugă Radu Delicote.
Rețelele sociale, teren prielnic pentru manipulări
Oamenii nu au tendința de a verifica informațiile primite pe rețelele sociale, chiar dacă, precizează acesta, majoritatea informațiilor sunt înșelătoare sau, cel puțin, sunt informații care trebuie verificate.
„Ori noi, în momentul de față, când suntem asaltați constant de informații pe social media, când creierul este hiperexpus la tot ce înseamnă informație, nu devenim mai selectivi, așa cum ar trebui, ci devenim prea puțin selectivi. Și ajungem să luăm informația asta fără să o filtrăm, fără să o analizăm, fără să o verificăm și o considerăm ca atare. De aceea, oameni care ajung să creadă aceste teorii conspiraționiste, aceste fake news-uri, ajung să devină ambasadori ai acestor mesaje, ai acestor narative de tip fake news, și le distribuie mai departe, devenind chiar promotori ai acestui tip de conținut. Pur și simplu pentru că nu verifică informația, din comoditatea faptului că suntem asaltați constant de prea multe informații, de prea multe canale”, arată Radu Delicote.
Creierul, asaltat constant cu informații, devine mai puțin selectiv în privința acestora, iar în limita sa de atenție, poveștile emoționale vor câștiga întotdeauna terenul în fața celor raționale, primele fiind construite în așa fel încât să devină interesante, vandabile și ușor de manipulat, adaugă acesta.
Autoritățile nu pot face față valului de fake -news
Pentru autorități este foarte greu să lupte cu arme egale cu manipularea, pentru a captiva atenția românilor, având stilul de comunicare cu care i-au obișnuit în prezent.
„Statul nu are capacitatea să «vândă» informația așa cum fake news-ul are ca unic obiectiv să o vândă. Deci de aici plecăm: obiectivele de comunicare sunt total diferite. Apoi, atunci când comunici doar «pe surse» sau prin presă, când apar scurgeri de informații, lumea începe să pună cap la cap diverse piese dintr-un puzzle care nu e complet, evident că se creează terenul perfect pentru teoriile conspirației. Și trei la mână: atunci când continui să comunici doar reactiv, nu preventiv — adică «s-a întâmplat asta», nu «facem asta ca să prevenim» —, riscul de neîncredere se adâncește. Obiectivele de comunicare diferă foarte mult între un actor care vrea să manipuleze prin fake news și un actor statal care vrea doar să informeze”, explică specialistul.
Radu Delicote adaugă că autoritățile nu pot „interzice fake news-urile”, dar pot avea o strategie clară de comunicare, un cadru legal și o autoritate digitală care să monitorizeze și să sancționeze astfel de derapaje și dezinformări.
Se încarcă comentariile...
