"Regele Marocului mi-a daruit un costum de sultan"

marturiseste Stefan Popa Popa's, caricaturistul roman care "a batut calculatorul" si a ajuns in Guinness Book

- De ce credeti ca si astazi sunt voci care contesta faptul ca sunteti, cu adevarat, in Guinness Book?
- Contesta acest lucru doar cei care nu inteleg despre ce e vorba. Exista 26 de editii Guinness Book. Toate, cu sediul la Londra. Sunt tiparite in mai multe limbi. Capitolul "Caricatura" apare cam din opt in opt ani, iar recordul consta in rapiditatea cu care desenezi timp de o ora. Vechiul record apartinea belgianului Emil Ruben, cu 106 caricaturi pe ora, iar eu l-am doborat, la Festivalul de la Saint Esteve, din Franta. Eu am luat testul de rapiditate cu 20 de procente peste vechiul record: am facut 131 de caricaturi pe ora, ceea ce inseamna una la fiecare 22 de secunde. Asta i-a facut pe ziaristii francezi sa scrie - si sa constate - ca "singurul humanoid care deseneaza cu 4 secunde mai repede decat calculatorul este Stefan Popa Popa's. De fapt, este singurul domeniu in care este batut calculatorul".
- Si recordul Popa's de rezistenta?
- E vorba de 10 zile si 10 nopti de lucru neintrerupt. Ce inseamna asta? Nimeni nu-ti aduce "clientii" care sa-ti pozeze. Deci, eram eu la Saint Esteve, in primul meu weekend, vineri dimineata. Situat chiar pe Coasta de Azur, Saint Esteve-ul este mereu plin de turisti, fie noapte, fie zi. Ai "clienti" la pozat neintrerupt: inclusiv, sau mai ales, vineri noaptea, sambata noaptea, duminica noaptea, pana spre orele 3-4 dimineata, dupa care te duci sa te culci. Dar nu mai mult de o ora-doua. Si incepi saptamana din nou, desenand pana ajungi la al doilea weekend. Asadar, alte patru zile si patru nopti cand o iei de la capat. Am fost singurul care a batut (si) acest record, fiind, totodata, si singurul din lume care lucrez color. Recordul de viteza era facut alb-negru.
- Bine, si cum se poate lucra nonstop in acest ritm?
- Aveam doua mese de lucru, un scaun rotativ si doua blocuri de desen, numerotate par si impar. Am avut dreptul la doi pusti care, din 5 in 5 minute, imi puneau cate un bilet pe masa pentru a-mi da seama daca sunt in ritmul pe care stabilisem sa-l pastrez. Am batut recordul mondial de viteza in minutul 38. S-a spus ca, in sine, este o performanta. Dupa ce am doborat (si) recordul de rezistenta, toti ceilalti concurenti au renuntat. Si erau acolo desenatori mari, unul si unul, din Olanda, din Germania, din Brazilia. Toti, foarte mari desenatori. Dar au spus ca, din moment ce ei faceau sub 100 de desene pe ora, nu mai are nici un rost sa intre in concurs.
- Cum rezistati?
- Rezist cu un medicament efervescent pe care-l iau cosmonautii. Aveam dreptul la acest medicament, precum si la cafele. La cofeina. Masa o luam cu sandvisuri, pe care mi le dadeau pusii in gura cand aveam clienti. A fost un adevarat spectacol, inregistrat de televiziunea franceza. Am putut si eu sa cumpar caseta de la ei.
- Albumele si expozitiile Popa's sunt pline de caricaturile unor mari sefi de stat si de guvern. Unora le-ati realizat, in cauciuc, si mastile. Cum i-ati "prins" pentru pozat?
- Eram si sunt invitat la diversele summit-uri internationale tocmai pentru a realiza in "timp-record" o expozitie de summit. Am fost, de altfel, singurul caricaturist invitat la summit-ul de la Praga. Erau acolo 148 de sefi de stat si prim-ministri. I-am desenat pe toti, in 36 de ore, lucrand incontinuu. Nu se putea face o asemenea expozitie decat de cineva care deseneaza foarte repede. Am fost in timp. Am deschis expozitia cu 40 de caricaturi, adaugand in fiecare zi, pe masura ce lucram. Mi-a fost destul de greu, fiindca nu-i cunosteam. Atunci, mi s-a permis accesul in sala de protocol zero, cum se spune. Totusi, am preferat sa-i desenez dupa ecran. Apareau pe niste ecrane mari, de 12 m. Am avut noroc sa fiu inconjurat de mai multi simpatizanti din NATO, care faceau galerie si-mi spuneau cine e primul-ministru cutare si cutare.
- Ati avut cumva ocazia sa le cunoasteti parerile despre caricaturile facute?
- Berlusconi, de pilda, a vrut sa-mi ofere o mare suma de bani. Am refuzat sa primesc. Nu s-a suparat, dar a vrut sa stie cum ar putea sa ma rasplateasca pentru "acest dar de pret". I-am spus ca o carte de vizita, cu semnatura sa, ar fi suficient. Dar presedintele Arafat, de exemplu, n-a vrut in ruptul capului sa auda decat un raspuns afirmativ. A tinut mortis sa-mi ofere cartea sa de vizita intr-o caseta de fildes. Nici regele Marocului n-ar fi admis sa-i refuz costumul de sultan pe care mi l-a facut cadou. Asa, am stilouri personalizate de la Madeleine Albright, poze inramate de la presedintii Turciei, Poloniei, Cehiei, Lituaniei s.a.m.d.
- Si mastile?
- Televiziunea franceza a difuzat multe emisiuni cu mastile de cauciuc ale unor personalitati politice - si nu numai. Au fost difuzate in toata lumea si emisiunile astea tv sunt foarte gustate. Proiectele sunt facute de trei mari caricaturisti, care au reusit o adevarata cotitura in domeniu. Am lucrat cu ei emisiunile despre Golf. Mastile lui Hussein si Arafat au fost facute de mine. Am pana acum peste 250 de masti lucrate de mine. Tot eu le-am turnat in cauciuc. Parul si coafura sunt realizate insa de specialisti.
- Cum se face ca nimeni nu se supara cand isi vede caricatura?
- Nu desenez cu rautate, dar nici nu iert. Caut sa surprind intr-un minut esenta caracterului fiecaruia. Oamenii vor sa vada intr-o caricatura ceva nevazut cu ochiul liber.