Reabilitaţi de Ceauşescu

Celebra Plenară a CC al PCR din primăvara anului 1968 a intrat în istorie cu o extrem de revoluţionară hotărâre luată la vârf. Aceasta avea o dublă semnificaţie: de reabilitate a unor

Celebra Plenară a CC al PCR din primăvara anului 1968 a intrat în istorie cu o extrem de revoluţionară hotărâre luată la vârf. Aceasta avea o dublă semnificaţie: de reabilitate a unor foşti lideri comunişti şi de condamnare a altor "grei" ai aceluiaşi regim.

Legitimă şi uşor paradoxală, hotărârea-sentinţă a plenarei comuniste din '68 a reprezentat o lovitură la două capete dată de Ceauşescu fostului regim Dej. Spre ştiinţa Moscovei şi a Occidentului.

La sfârşitul primăverii lui '68, lumea comunistă era în fierbere. Începuseră să cadă capete printre liderii comunişti. Plenara CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 a dat semnalul pentru anchetarea foştilor capi ai Securităţii şi condamnării crimelor comandate de Dej şi executate orbeşte de temuta troică "Drăghici- Pantiuşa-Nicolschi".

Foşti lideri comunişti precum Foriş, Pătrăşcanu, Pauker, Luca şi alţii, trecuţi la index de Dej şi scoşi din joc, uneori prin oribile asasinate, de către oameni lui Drăghici, au fost, brusc, reabilitaţi.

Plenara-proces, în arhivele Securităţii

În afară de ziarul "Scânteia", despre cuvântările din cadrul plenarei-proces din aprilie 1968, există numeroase alte documente, din perioada mai-decembrie '68, în arhivele PCR sau în cele ale fostei Securităţi.

Aceste documente vorbesc despre implicarea lui Drăghici şi a locotenenţilor săi Pintilie, Nicolschi, Demeter, Patesan, Butyka, Enoiu, în cazurile "Foriş", "Pătrăşcanu", "Luca" sau "Pauker".

Iată câteva mostre. "Potrivit Hotărârii Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968, Comisia de Partid, continuându-şi activitatea în legătură cu reabilitarea unor activişti de partid şi de stat, a prezentat CE al CC al PCR constatările făcute(...) Vasile Luca a fost condamnat la moarte -pedeapsă comutată apoi în muncă silnică pe viaţă(...)CE al CC al PCR, examinând documentele care se referă la condiţiile în care Ana Pauker a fost cercetată pe linie de partid şi anchetată de către organele de stat au constatat că au fost săvârşite încălcări ale statutului şi ale legalităţii socialiste", se spune într-o celebră "Informare".

Alexandru Drăghici vs Lucreţiu Pătrăşcanu

"Alexandru Drăghici, înconjurându-se de oameni în stare de orice mârşăvie de abuzuri şi ilegalităţi din cele mai flagrante, a creat condiţii, prin ordinele şi declaraţiile date şi practicile folosite, de încălcare grosolană a normelor şi principiilor de partid şi de nesocotire a legilor statului(...) S-a ajuns la utilizarea unor metode de constrângere morală şi fizică de-a dreptul barbare, au fost falsificate documente(...) Cu asemenea probe fabricate, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost trimis înaintea unei aşa-zise instanţe de judecată(...)

Un asasinat tot aşa de odios a fost săvârşit asupra lui Ştefan Foriş, din ordinul lui Gheorghiu Dej, personal de către Pintilie Gheorghe(...) Iată, tovarăşi, ce figuri sinistre - Alexandru Drăghici şi Pintilie Gheorghe - au stat în fruntea acestei instituţii", se spunea într-un raport strict secret intern al MI/CSS, datat 3 mai 1968.

"Filarea" tovarăşilor şi problema "Drăghici"

"La Plenara CC s-a constatat cu vehemenţă faptul că Drăghici şi elementele din jurul său şi-au permis să lucreze informativ pe tovarăşii din conducerea partidului şi statului, aşa cum sunt tovarăşii Maurer, Bârlădeanu, Bodnăraş şi alţii", se mai arată în document.

"Trebuie arătat că, ani de zile, nici nu s-a amintit despre faptul că organele MAI se află sub controlul organelor de partid, iar, atunci când se punea această problemă, Drăghici aprecia că el exercită controlul de partid în MAI, în calitate de membru al Biroului Politic"! Aceasta pare să fie concluzia vagă a raportului secret.

În '62, într-o perioadă de aşa-zis dezgheţ şi detaşare faţă de Moscova, Alexandru Drăghici, la ordinul lui Dej, luase iniţiativa, împreună cu şeful Direcţiei de contraspionaj, să constituie un colectiv restrâns de ofiţeri care să se ocupe de identificarea agenţilor Kremlinului în România.

Potrivit documentelor, în noiembrie '63, Dej i-a convocat la el în cabinet pe Drăghici, Patilineţ (seful Secţiei Militare a CC), Ion Sţănescu (adjunctul acestuia şi viitor şef al Securităţii) şi pe Nicolae Ceauşescu, cărora le-a prezentat o "listă" de persoane "identificate de Securitate ca agenţi sovietici infiltraţi în România".

Reabilitarea lui Pătrăşcanu, înscăunarea lui Iliescu

La Plenara CC al PCR din aprilie '68, în afară de principalii lideri, Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol şi Maurer, dintre cei care au participat şi au luat cuvântul au mai fost Gheorghe Stoica, Paul Niculescu Mizil, Alexandru Bârlădeanu, Ştefan Voitec, Emil Bodnărăş, Nicolae Doicaru(şeful spionajului), Ion Stănescu(şeful Securităţii), Virgil Trofin, Valter Roman şi...Ion Iliescu. Acesta din urmă, de altfel, avea să fie avansat în funcţie, înscăunat în funcţia de membru plin al CC al PCR.

Duşmanii lui Dej, rejudecaţi de Ceauşescu

Cazul "Pătrăşcanu" a rămas una din marile enigme ale istoriei. Fost ministru al justiţiei, imediat după '44, Lucreţiu Pătrăşcanu a ajuns repede în dizgraţiile lui Dej. Un veritabil ghimpe, Pătrăşcanu a plătit cu viaţa după ce a fost arestat, judecat şi condamnat la moarte pentru fapte de înaltă trădare.

Fără să fie condamnaţi definitiv la moarte, Vasile Luca şi Ana Pauker, scoşi şi ei din scenă s-au stins, rând pe rând, unul în închisoare, la Aiud, cealaltă, pe patul de suferinţă, în urma unui cancer neiertător.

Pătrăşcanu, Luca, şi Pauker au fost reabilitaţi în '68. Se pare că Ceauşescu nu a dorit să-i reabiliteze pe Pătrăşcanu, Luca şi Pauker, ci doar să agite apele cu aceste cazuri la vedere, pentru a se răzbuna pe Dej şi pe Drăghici.