Râsu' - plânsu' lui Bush

"Ce vremuri bune erau anul trecut... Eu încă aveam 30% din intenţiile de vot ale americanilor, iar Cheney tocmai împuşcase pe cineva", a spus zâmbind preşedintele George W. Bush, în timpul

"Ce vremuri bune erau anul trecut... Eu încă aveam 30% din intenţiile de vot ale americanilor, iar Cheney tocmai împuşcase pe cineva", a spus zâmbind preşedintele George W. Bush, în timpul discursului ţinut la dineul anual pentru jurnaliştii acreditaţi la Casa Albă. Conform tradiţiei, preşedintele american trebuia să fie amuzant. Şi a fost. Cei prezenţi au râs cu lacrimi când, scuzând absenţa lui Dick Cheney, Bush a precizat: "Nu se simţea prea bine şi s-a dus până în Afganistan, unde e foarte iubit". Cum acolo tocmai a fost un atentat la adresa vieţii lui Cheney, ziariştii au râs din nou. Apoi, când Karl Rove a dansat pe scenă, dând din şolduri ca o cadână, reporterii au regretat sincer că nu au avut voie să vină cu aparate de fotografiat. Dar, dincolo de hazul total, râsul de la Casa Albă s-ar putea transforma într-o mare de lacrimi, observă cotidianul britanic "The Independent". În ultimii 50 de ani, Statele Unite n-au cunoscut niciun preşedinte mai hulit decât George W. Bush. Noroc că omul are umor şi poate să facă haz de necaz. Senatul tocmai l-a înfruntat şi a votat retragerea din Irak. Vicepreşedintele a fost acuzat că a dezvăluit identitatea unei femei - agent secret şi a scăpat doar ascunzându-se în spatele şefului său de cabinet. Dar procesul încă nu s-a încheiat. Apoi, un adjunct de la Departamentul Justiţiei a fost pus "la grătar" de o comisie a Congresului, care îl acuză că a concediat abuziv opt procurori federali. Laţul se strânge şi, nu peste multă vreme, râsul de la Casa Albă se va opri. Vor rămâne doar lacrimile.