Puterile invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial marcheaza 60 de ani de la debarcarea in Normandia

* Pentru prima oara, a fost invitata si Germania, marele inamic de odinioara, in timp ce Romania va fi absenta * Punctul culminant al ceremoniilor: o mare parada militara si reconstituirea momentului debarcarii

Zilele de 5, 6 si 7 iunie vor fi, cu siguranta, "cele mai lungi" pentru cei 18.900 de politisti, jandarmi, militari si membri ai unitatilor speciale antitero din Franta, mobilizati pentru a asigura protectia si paza celor 17 sefi de stat si guvern, a celor 6.000 de invitati, intre care 800 de veterani ai celui de-al doilea razboi mondial, precum si a celor peste un milion de vizitatori prevazuti a se afla in aceste zile in Normandia, unde urmeaza a avea loc suita de ceremonii pentru a marca 60 de ani de la inceputul, in ziua de 6 iunie 1944, a operatiunii Overlord, care avea sa schimbe hotarator soarta razboiului. Intr-un context international plin de riscuri, cand posibilitatea unor atacuri teroriste nu este exclusa si cand se prevad manifestatii antiamericane legate de situatia din Irak, securitatea inaltilor demnitari prezenti si desfasurarea in conditii de liniste a ceremoniilor prevazute constituie, intr-adevar, o veritabila "sfidare" pentru fortele de ordine franceze, care, cu siguranta, nu vor avea o clipa de ragaz. Punctul culminant al acestor ceremonii este programat a se desfasura, duminica, in localitatea Arromanches, de pe coasta normanda, unde sefii de astazi ai celor patru mari puteri invingatoare in razboiul impotriva Germaniei hitleriste, presedintele Bush al Americii, regina Elizabeta a Marii Britanii si premierul Tony Blair, presedintele Vladimir Putin, al Rusiei, si, fireste, presedintele tarii-gazda, Franta, Jacques Chirac, alaturi de celelalte inalte personalitati prezente, intre care regii Belgiei si Norvegiei, regina Olandei, premierii Canadei, Australiei si Noii Zeelande, presedintii Poloniei, Cehiei, Slovaciei si Greciei, vor asista la o mare parada militara, urmata de o impresionanta reconstituire a momentului debarcarii. Acum 60 de ani, la capatul primei zile a debarcarii, fortele aliate reusisera sa stabileasca, cu pretul vietii a 2.500 de militari, patru capete de pod separate, de-a lungul unei portiuni de 50 de km a coastei normande, ceea ce a urmat fiind o veritabila cursa contra cronometru intre comandamentul corpului expeditionar anglo-american pentru consolidarea capetelor de pod si comandamentul german, pentru a aduce intariri la fata locului. Cursa avea sa fie castigata de aliati, datorita suprematiei absolute de care se bucurau in aer si pe apa. Estimarile initiale, care prevedeau traversarea Senei in decurs de 90 de zile, au fost depasite, Parisul fiind eliberat la 22 august. Costul in vieti umane a fost insa urias: din cele doua milioane de soldati debarcati in Ziua-Z, unu din zece avea sa piara in lupte, sa fie ranit sau dat disparut. Anul acesta, pentru prima oara dupa sase decenii, la ceremoniile comemorative a fost invitat sa ia parte, in persoana cancelarului Gerhard Schroeder, si puterea invinsa de atunci, Germania. Un gest firesc, pentru ca, astazi, Germania este aliatul de nadejde al puterilor invingatoare in cumplita inclestare. Atrage atentia absenta printre invitati a unor reprezentanti romani, desi, dupa intoarcerea de fronturi de la 23 august, Romania a fost, ca numar de trupe, a patra tara participanta la coalitia antihitlerista, alaturarea sa de partea acestei coalitii scurtand durata razboiului cu cel putin 200 de zile. Nu avem informatii nici macar despre prezenta, in calitate de invitat, a regelui Mihai, desi este singurul supravietuitor dintre sefii de stat de acum sase decenii. In vizita la Roma, inaintea sosirii in Franta, presedintele Bush - intampinat cu manifestatii ostile Inainte de a sosi in Franta, pentru a participa la ceremoniile comemorative, presedintele Bush a facut o vizita de o zi in Italia, unde s-a intalnit cu premierul Berlusconi, unul dintre sustinatorii cei mai importanti ai interventiei americane in Irak. Presedintele a fost primit, de asemenea, in audienta de Papa Ioan Paul al II-lea, un critic al acestui razboi, care i-a declarat ca situatia din Irak si din Orientul Mijlociu trebuie normalizata cat mai repede posibil, cu participarea activa a comunitatii internationale si, in special, a ONU. Roma, transmitea agentia France Presse, parea un oras sub asediu, strazile fiind patrulate de un impresionant dispozitiv de securitate, alcatuit din peste 10.000 de politisti si carabinieri, in vreme ce in vazduh se roteau elicoptere. Pe unul din podurile orasului, protestatarii dadusera foc unor pneuri, in vreme ce, in apropierea garii Termini, se adunasera manifestanti veniti din provincie. Cortegiile de demonstranti din diferite puncte ale capitalei se indreptau spre centrul orasului, principalul lor cuvant de ordine fiind "Nu lui Bush, nu razboiului".