Prostul gust ca anestezic

Avalansa pornografiei, a prostului gust, goana dupa senzational, mergand pana la intruziunea in viata intima a unor persoane, creeaza explicabile confuzii in randul consumatorilor de presa. Ba as

Avalansa pornografiei, a prostului gust, goana dupa senzational, mergand pana la intruziunea in viata intima a unor persoane, creeaza explicabile confuzii in randul consumatorilor de presa. Ba as spune ca o anumita deruta se simte si printre editorii de publicatii serioase (de calitate, cum li se spune in Occident), care observa ca prostul gust, exhibat cu agresivitate, castiga teren. Cum suntem insa un popor echilibrat, cu bun simt, eu cred ca nu sunt motive de alarmare. Totul este ca desfacerea fiecarui produs sa fie strict reglementata prin lege. Pornografia sa poata fi achizitionata din locuri anume amenajate pentru cei cu preocupari in acest sens, la o distanta corespunzatoare de scoli, gradinite, teatre, zone de larga circulatie pietonala, iar revistele de gen sa fie ambalate pentru a feri de ochii copiilor creatia imagistica a meseriasilor in domeniu. Nu sunt pentru interzicerea acestor productii, ci doar pentru reglementarea comercializarii lor. Ma bucur insa ca reactiile multor cititori ai ziarului la escaladarea acestui fenomen demonstreaza inteligenta si discernamant. Anca Tampau, eleva in clasa a XII-a, este revoltata de faptul ca legislatia actuala "nu protejeaza viata intima a persoanei, desi acest drept este prevazut in Constitutie. De aici se vede respectul statului fata de oamenii sai". "La CNN, continua autoarea scrisorii transmise prin Internet, sunt prezentate reportaje despre copii aruncati la ghena de gunoi, dar ce nu stiu cei de la CNN e ca si valorile noastre sunt tratate la fel. In vreme ce legea permite sa se filmeze dormitorul Andreei Marin, unui artist de mare calibru ca Dan Puric, care voia sa faca o emisiune culturala de bun gust, i-au fost inchise usile televiziunilor". Tot prin Internet, dl. Marius Comsa abordeaza, in aceeasi nota critica la adresa prostului gust, problema locului ocupat in dezbaterea publica a situatiei din fotbal. "Domnule director, am ales din nou sa va scriu deoarece sunteti implicat direct, ca manager al unui ziar important, in promovarea unui fenomen care incepe sa fie folosit tot mai mult in tara noastra ca un anestezic pentru populatie. V-as pune o intrebare foarte simpla: ce este fotbalul? Nu este cumva un sport? Este adevarat ca e un sport foarte popular, dar un sport. De cateva luni programele de televiziune ne agreseaza cu un nou tip de emisiuni: show-ul pe teme din fotbalul romanesc. Oare nu erau suficiente prea numeroasele emisiuni de tip show politic sau si mai numeroasele emisiuni-manele care ne introduc intr-o atmosfera tiganeasca (Iarta-ma, Din dragoste, Vecinii, De 3 x femeie, Chef de chef etc.)? Nu exista zi in care sa nu apara pe ecranele televizoarelor cativa indivizi (chipuri sinistre de asa-zisi investitori, specialisti de tot felul, semidocti) care flecaresc despre "problemele" fotbalului romanesc, jongland cu milioane de dolari. Oare aceste probleme sunt atat de importante incat sa merite ponderea pe care emisiunile cu pricina o au la televiziunile din Romania si in paginile marilor ziare? Veti spune ca si in tarile occidentale este aceeasi nebunie. Sa fie sanatosi! Acolo sunt rezolvate problemele ce tin de necesitatile de baza ale marii majoritati a cetatenilor: hrana, adapost etc. La noi nu sunt rezolvate. Daca spaniolii pot sa-si permita sa dea milioane de dolari pe an unui jucator bun, noi nu ne putem permite. Stim cu totii de unde provin banii "investitorilor" din fotbal. In conditiile in care painea este tot mai putina, a ajuns circul singura solutie la problemele noastre?" Fara sa fiu un impatimit al acestui tip de dezbateri, cred ca in acest caz lucrurile stau un pic altfel. In conditiile existentei unei atat de mari diversitati de ziare, reviste, posturi de radio si televiziune, este pe deplin respectata libertatea de optiune a fiecaruia dintre noi. Nu ne plac dezbaterile despre fotbal, comutam pe un alt canal de televiziune sau luam un ziar si cautam ceea ce ne intereseaza. De acord insa ca ponderea dezbaterilor serioase la televiziune sau in presa scrisa a ajuns nesemnificativa, nefiind la fel de usor vandabile astfel de productii, dar aceasta e o chestiune de educatie.