Profesorii trebuie si nu trebuie sa dea concurs

Ministrul Educatiei a decis ca, din acest an, orice post (catedra) din invatamantul preuniversitar se ocupa prin concurs. Masura, gandita sa asigure selectia si profesionalizarea personalului

Ministrul Educatiei a decis ca, din acest an, orice post (catedra) din invatamantul preuniversitar se ocupa prin concurs. Masura, gandita sa asigure selectia si profesionalizarea personalului didactic, a fost primita de catre acestia cu un miting - primul din mandat - si cu promisiunea, venita din partea Federatiei "Spiru Haret", de a-si cauta dreptatea in instanta. Aparent, situatia e defavorabila dascalilor. Te poti intreba, pe buna dreptate, de ce le este acestora frica sa participe la concurs. Oare nu cumva s-au invatat sa huzureasca si sa nu-si mai dea silinta pentru a rasplati "binefacerile" salariale si locul de munca asigurat? Intr-o societate a competentei si a valorii, pe care ne straduim s-o aclimatizam pe pamantul mioritic, cand sute de muncitori sunt dati afara din serviciu, nu este oare firesc ca si dascalilor sa le tremure putin inima-n gat? Nu pretind acum ca exact astfel ar fi judecat dna. ministru Andronescu cand a decis ca pretransferarile, transferarile, detasarile (chiar si cele in interesul invatamantului, nu doar cele in interes personal) cadrelor didactice calificate si titulare nu se mai realizeaza decat in conditii de concurs. Cred chiar ca dna. ministru isi doreste si este preocupata de nivelul de pregatire stiintifica si metodica al profesorilor. Dar, in aceeasi masura, consemnez faptul ca legea este din nou incalcata, rastalmacita, sfidata. Statutul personalului didactic prevede cat se poate de clar in ce conditii si pentru cine si cum se organizeaza concursul-examen pentru profesori, fie ei titulari, fie suplinitori. A citi si a pune in aplicare doar ceea ce-ti convine din acest act normativ inseamna oare ca legalitatea iti coordoneaza activitatea? Se va spune ca am inteles noi gresit problema. Ministerul n-a facut altceva decat sa ia dintr-un articol al legii prima propozitie. Restul alineatului, ca si celelalte, care exemplifica, detaliaza conditiile organizarii acestui concurs, sunt ignorate cu desavarsire, parca ar fi devenit invizibile. Daca "orbirea" aceasta ar fi fost dusa pana la capat, poate am fi putut intelege ceva. Dar nu asa stau deciziile ministeriale. Ca sa treaca de pe un post pe altul, un profesor calificat, titular, dar caruia ii dispare postul prin restrangere de activitate, trebuie si nu trebuie sa dea concurs. Cei din mediul rural nu vor da concurs daca accepta un post numai in judetul lor si numai in acelasi mediu rural. Nici profesorul din oras nu trebuie sa se supuna probelor de examen - in cazurile mentionate concursul fiind doar un "concurs" de acte -, daca accepta un post numai in acel oras. In schimb, daca nu exista post in orasul unde are catedra, dar exista post intr-un alt oras din judet, ca sa-l ocupe, profesorul trebuie sa dea concurs cu probe de examen si sa ia macar nota 7,00. Conditia de nota, existenta in Statut doar pentru situatiile de titularizare pe post, au fost acum, iata, extinse si pentru un amarat de transfer, care de obicei nu se datoreaza dorintei profesorului de a pleca din scoala, ci desfiintarii postului respectiv. Sigur, invatamantul romanesc are nevoie de dascali foarte bine pregatiti profesional. Dar in egala masura are nevoie si de dascali fericiti si multumiti de viata lor la catedra. Concursul acesta, scos acum din palarie, incalcand legea, stirbind din si asa putinele satisfactii oferite de societate prin recunoasterea statutului profesional, nu e bine venit. Nu-i nici macar bine gandit, pentru ca nu-i nici macar echitabil, dar mai ales pentru ca nu-i prevazut de lege a se desfasura in atare situatii.