Presedintele Rusiei bate cu pumnul in masa si propune "solutia berlineza"

"Ceea ce auzim azi este mai rau ca in timpul razboiului rece, intrucat asa ceva submineaza suveranitatea Rusiei. Iar noi nu vom accepta niciodata o subminare a suveranitatii Rusiei". "Sunt sigur ca

"Ceea ce auzim azi este mai rau ca in timpul razboiului rece, intrucat asa ceva submineaza suveranitatea Rusiei. Iar noi nu vom accepta niciodata o subminare a suveranitatii Rusiei". "Sunt sigur ca aceasta problema (a enclavei Kaliningrad - n.n.) poate fi rezolvata. Exista o solutie, iar solutia cea mai usoara consta in adoptarea acelorasi dispozitii ca in cazul Berlinului de Vest si Germaniei (federale) in anii '70". Aceasta este esenta interventiei presedintelui Rusiei, Vladimir Putin, in fata sefilor de stat ori de guvern participanti la reuniunea la nivel inalt de la Sankt Petersburg a statelor riverane Marii Baltice (Germania, Danemarca, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Rusia, Finlanda, Suedia, Estonia, Islanda). Intrunirea a fost dominata de problema enclavei rusesti Kaliningrad, care constituie un subiect de disputa intre Moscova si UE. Mai precis, UE insista ca, dupa ce Polonia si Lituania devin membre ale sale, locuitorilor Kaliningradului (situata intre Polonia, Lituania si Marea Baltica) sa li se impuna vize pentru a circula inclusiv in Rusia. Ideea este contestata de Moscova, Putin opinand ca solutia ce va fi gasita nu trebuie sa introduca discriminari intre cei un milion de locuitori ai Kaliningradului si ceilalti cetateni rusi. In opinia lui, in reglementarea problemei trebuie avute in vedere in primul rand drepturile cetatenilor rusi care locuiesc acolo, garantate atat de Constitutia tarii, cat si de toate documentele de drept international. El a spus ca intoarcerea la razboiul rece ii displace profund, dar si atunci s-au putut gasi solutii la probleme grave. Imediat dupa razboi, puterile care au definit statutul Berlinului (SUA, Franta, Marea Britanie si URSS) au decis ca fiecare dintre ele sa detina controlul unei parti din fosta capitala germana. Primele trei au controlat ceea ce s-a numit generic Berlinul de Vest, iar Moscova zona estica, devenita capitala RDG. In atare imprejurari si dupa ce regimul comunist a ridicat celebrul Zid al Berlinului, 13 august 1961, locuitorii Berlinului de Vest, incercuit total, aveau mari greutati sa se deplaseze in Germania federala. La inceputul anilor '70, statele occidentale au amenajat un culoar rutier supravegheat de politia est-germana. "Sigur ca nu este o solutie ideala, pentru ca ne trimite inapoi la razboiul rece", a spus Putin. Numai ca formula "culoar de tranzit" are rezonante triste pentru polonezi, care au respins-o, ei amintindu-si ca o cerere similara facuta de Germania lui Hitler pentru Danzig (Gdansk) a precedat atacul nazist impotriva Poloniei, din 1939. Problema Kaliningradului a dus si la esecul summitului Rusia-UE, desfasurat recent la Moscova, unde presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a fost inflexibil in cazul vizelor pentru locuitorii enclavei. El a mai opinat ca "Rusia nu este pregatita azi sa se integreze in structurile europene". Pornind de la esecul acestui summit si comparand-ul cu cel dintre Rusia si NATO, din Italia, ziarul "Izvestia" sustine ca "Moscova are relatii mai bune cu Alianta Nord-Atlantica, decat cu UE".