Poliţişti spioni şi contraspioni, în Primul Război Mondial

Agenţii Poliţiei raportau inclusiv discuţiile purtate la graniţă, "tovărăşeşte", cu soldaţii ruşi "Căpitanu' de istorie", Florin Şinca scrie în episodul de azi (XXIV) despre

Agenţii Poliţiei raportau inclusiv discuţiile purtate la graniţă, "tovărăşeşte", cu soldaţii ruşi

"Căpitanu' de istorie", Florin Şinca scrie în episodul de azi (XXIV) despre rolul crucial pe care l-a avut Poliţia Română în Primul Război Mondial. Activitatea informativă a Poliţiei se regăseşte în deciziile strategice ale României pe teatrul de operaţiuni.

Aşa cum am reliefat şi în cele două volume de "Istoria poliţiei", aceşti oameni, luptători pe "frontul informaţiilor", au sfârşit în cea mai mare parte neştiuţi, iluştri anonimi. Nu le cunoaştem cariera, realizările, "cv-ul", preocupările, iar unora le mai aflăm numele doar din arhive.

Nu au statui. Nu sunt pe plăci de onoare. Nu li s-au închinat ode. Cărţile istoricilor noştri arareori amintesc de importanta lor contribuţie la făurirea României Mari şi la conflictele inerente la care a participat ţara noastră. Aceşti oameni n-au fost "vedete".

Ruşii se retrag

La 22 decembrie 1917, Poliţia Punctului Mihăileni, judeţul Galaţi, prin T. Botez, subcomisar clasa I, informa despre retragerea de pe front a soldaţilor ruşi din Corpul 10. Două zile mai târziu, şeful Brigăzii Speciale de Siguranţă Galaţi anunţa despre trecerea mai multor refugiaţi români din regiunea Independenţa în teritoriul ocupat, "fără ca soldaţii ruşi să le facă vreo împotrivire".

Totodată, cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei noastre, dacă existau conducte de apă şi reţelele de electricitate complet distruse, în schimb teatrele erau deschise, iar "populaţiunea cu dare de mână petrece".
Oare când izbucneşte revoluţia la Dorohoi?

Un agent de la Brigada de Siguranţă Dorohoi (azi în judeţul Botoşani, atunci în judeţul Dorohoi) a purtat o discuţie cu subofiţerul rus Frantz Brawezlei. Acesta din urmă "a întrebat pe agent când izbucneşte în Dorohoi revoluţia, căci în Iaşi fierbe de mult" (20 decembrie 1918).

În continuare, rusul a afirmat "că boerii români probabil au simţit acest lucru şi mulţi au plecat în Anglia şi Franţa, însă nici acolo nu vor sta mult, căci şi acolo, ca şi în Rusia şi România, este aceeaşi stare de lucruri, socialiştii lucrând mână în mână pentru aceeaşi cauză".

Relativ la ţăranii români, a adăugat că nu-şi poate închipui cum aceştia "pot să tolereze boerilor cari au acaparat toate pământurile să fie aduşi cu forţa la lucru şi obligaţi să muncească pământ strein". (Arhivele Naţionale, Fond Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale, Dosar 3/1915).

Generalul Berthelot, la Tecuci

La 27 decembrie 1917, ora 15.00, în piaţa oraşului Tecuci s-a desfăşurat o solemnitate deosebită, prilejuită de decorarea a 20 de ofiţeri superiori, 7 plutonieri şi 10 soldaţi, care s-au distins în luptele de la Mărăşeşti. Au participat generalul Henri Mathias Berthelot, ofiţeri francezi şi ofiţeri români din Armata I. În strigătele "Ura!" ale trupei, generalul francez a prins în pieptul ostaşilor decoraţii franceze, de la Legiunea de Onoare (conferite ofiţerilor) la Crucea de Război (soldaţilor).

După o oră şi jumătate, ceremonia s-a terminat, generalul plecând, în strigătele "Ura!" şi "Trăiască Franţa!" ale mulţimii.

Bande de dezertori

Unele informaţii poliţieneşti se referă la cazuri grave, de dezertare.

În ianuarie 1917, locuitorii comunelor sucevene Drăguşeni şi Cristeşti erau terorizate de "bande de dezertori armaţi cu mitraliere, grenade, carabine", care atacau regulat posturile de jandarmi. Deşi comandantul Companiei de Jandarmi Suceava avea cunoştinţă despre asemenea fapte grave, nu a luat măsuri, în zonă domnind o adevărată "anarchie". Telegrama era adresată inspectorului general al Jandarmeriei Rurale, comisarul G.N.Pop.

Mâncare din carne de cal

Sub Brigada de Siguranţă Dorohoi aducea la cunoştinţa şefului Brigăzii 12 de Siguranţă Botoşani, la 6 februarie 1918, următoarea situaţie:În Cernăuţi şi în toate comunele din Bucovina, situaţia economică era "cât se poate de proastă". Populaţia organiza aproape zilnic "manifestaţiuni de stradă", comandatura militară fiind asediată zilnic de turbulenţi care cereau alimente şi pâine.

"În restaurante şi cârciumi se serveşte carne de cal (asortată cu diverse surogate), pâinea însă lipseşte cu desăvârşire". Pe baza unei cartele, o singură zi pe săptămână se dădea o pâine de persoane. Carnea de vacă era de 30 lei kg, cea de cal doar 4 lei. Semnificativ este faptul că se sacrificau numai caii bolnavi sau răniţi.

"Mâine, ruşii atacă Mahala"

Activitatea informativă a poliţiştilor români era mult mai complexă decât "misiunile" cotidiene prezentate astăzi. Exemplu relevant în acest sens poate fi rolul pe care l-a avut Poliţia Română în Primul Război Mondial prin interceptarea mesajelor codificate şi decriptarea acestora.

Dovadă stă un raport al Siguranţei întocmit în baza decodificării unor mesaje ale agenţilor austro-ungari. Unul dintre mesajele interceptate, tot de un poliţist din Dorohoi, era scris astfel: "În ziua de 28 octombrie am fost cu 12 prieteni vânători la vânat, am împuşcat 19 iepuri şi şase vulpi. 14 iepuri au fost ciuruiţi de peste 69 de gloanţe. Au luat parte 84 băieţi hăitaşi, între care şase aveau şi ei puşti cu o ţeavă.

Am avut cu noi şi 12 câini şi s-au tras 62 de cartuşe cu 12 puşti între care opt aveau calibru mare; s-au tras şi 12 cartuşe cu poşte pentru porci. La 28 noiembrie vom face cu aceiaşi 12 vânători o vânătoare de două zile.
Eu mi-am cumpărat o puşcă nouă foc central calibru 12 şi-mi voi prepara vreo 36 de cartuşe. Fiind orele 12 noaptea mă culc. Îţi voi scrie în curând. La revedere. Gustav". Decodificat, acest fragment însemna "Mâine, ruşii atacă Mahala". Ceea ce s-a şi întâmplat, ruşii au atacat localitatea vecină Cernăuţiului.