Pentru marile companii, mai verde înseamnă mai ieftin

Avansul tehnologic şi noile politici verzi ale UE îndeamnă companiile din România să investească în instalaţii de cogenerare, cu emisii reduse şi eficienţă energetică

Avansul tehnologic şi noile politici verzi ale UE îndeamnă companiile din România să investească în instalaţii de cogenerare, cu emisii reduse şi eficienţă energetică mare

Centralele de cogenerare, cu consum redus de energie şi cu emisii scăzute de CO2, pătrund încet, dar sigur în fabricile şi termocentralele din România. Un ultim exemplu este cea mai mare companie din lume, Coca-Cola, care va instala la fabricile de îmbuteliere de la Ploieşti şi Timişoara staţii de cogenerare proprii. Fabricile vor reduce cu peste 40% consumul de energie electrică şi termică şi vor reutiliza o parte din emisiile de CO2 pentru producerea băuturilor răcoritoare.

Tehnologia staţiilor de cogenerare nu este chiar nouă, însă abia de câţiva ani a început să intereseze marii producători. Preţul energiei la nivel mondial a crescut spectaculos, iar noile politici verzi ale Uniunii Europene ameninţă bugetele marilor poluatori.

Pentru unităţile de producţie energofage şi poluante, una dintre cele mai mai rentabile soluţii sunt centralele de cogenerare (CHP), care produc simultan energie electrică şi termică prin arderea gazului metan, încălzind sau răcind apa necesară producţiei.

Dacă în Occident instalaţiile de cogenerare nu mai sunt o noutate, în România au început să pătrundă destul de timid. Pentru a impulsiona eficienţa energetică, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) a anunţat luna trecută că acei consumatori de energie care investesc în resurse alternative vor primi subvenţii. În paralel, proiectele locale de eficientizare a consumului termic vor primi cofinanţări de până la 70%.

Coca-Cola "verde" în România

Coca-Cola Hellenic, a doua mare companie de îmbuteliere Coca-Cola din afara SUA, a decis să profite de rentabilitatea centralelor de cogenerare şi a anunţat luna trecută, la Bruxelles, că va construi 15 astfel de centrale în 12 ţări.

Potrivit companiei, investiţia vizează reducerea globală a emisiilor proprii de carbon cu 20%. România se numără printre cele 12 ţări alese de Coca-Cola Hellenic pentru construirea unor linii de îmbuteliere ecologice, menite să reducă semnificativ emisiile de CO2 în atmosferă şi consumul din reţeaua naţională de electricitate. Compania urmează să lanseze două astfel de linii, una care va deservi fabrica de îmbuteliere de la Ploieşti şi una pentru fabrica de la Timişoara.

Centrala de la Ploieşti va fi realizată după primul model din Europa, dat în folosinţă la fabrica de la Dunaharaszti, din Ungaria, şi va fi pusă în funcţiune la începutul anului viitor. Fabrica de la Timişoara va beneficia de o astfel de instalaţie în anul 2009, tot în primul trimestru. Instalaţia de la Ploieşti va reprezenta o investiţie de 15 milioane de euro, care va fi amortizată în decurs de 15 ani.

Proximitate termică

Unităţile de cogenerare (CHP - energie electrică şi termică produse simultan) sunt construite de ContourGlobal, o companie americană specializată în dezvoltarea de proiecte în domeniul infrastructurii energetice. Centralele sunt deţinute de ContourGlobal, însă sunt construite pe terenurile Coca-Cola, cele două companii formând un parteneriat pentru exploatare.

Un avantaj al acestei asocieri este faptul că, prin proximitate, energia termică nu este risipită. Surplusul de electricitate va fi reorientat către reţeaua naţională de energie, furnizând astfel energie "verde". Totodată, costul energiei produse de instalaţiile de cogenerare este mai mic decât electricitatea cumpărată din reţeaua naţională.

Eficienţă energetică de 80%

"Mai verde înseamnă mai ieftin", subliniază Joszef Tarsoly, general manager al Coca-Cola Ungaria, prima beneficiară a centralei "verzi". După un an de la deschiderea centralei de la Dunaharaszti, de lângă Budapesta, compania a raportat o reducere cu 43% a emisiilor de CO2 şi o scădere a costurilor energetice cu 40%, respectiv 400.000 de euro.

Centrala de la Dunaharaszti are trei motoare pe gaz care generează energia termică necesară producţiei. Fiecare din aceste turbine pe gaz generează opt megawaţi pe lună, făcând ca, în total, eficienţa energetică a instalaţiei să ajungă la 80%.

În plus, prin procesul de condensare, din energia termică se poate obţine energie necesară răcirii în procesul de producţie. Mai mult decât atât, în afara producţiei, energia termică a instalaţiei este folosită la încălzirea sau răcirea clădirilor de birouri. Un alt avantaj este că turbinele ocupă mult mai puţin spaţiu decât instalaţiile tradiţionale.

Potrivit lui Joszef Tarsoly, "40 la sută din energie se captează pentru încălzire, iar 40%, pentru electricitate, restul de 20% fiind pierderi". Prin comparaţie, la o centrală standard, pierderile sunt mult mai mari, ajungând la circa 60%. "Practic noi folosim energia care se risipea înainte în aer, sub formă de poluare", explică Tarsoly.

Subsidii de la stat pentru investiţie

Compania vinde electricitate ieftină şi pentru sistemul central de energie din Ungaria, deoarece este vorba despre energie verde şi primeşte subsidii de la stat. "Orice astfel de centrală e o veste bună pentru Ministerul Mediului, pentru că statul nu mai este obligat să investească masiv în asigurarea energiei pentru momentele de vârf de consum.

În Ungaria, astfel de investiţii primesc în jur de 20% subsidii. În România, lucrurile se vor mişca abia de anul acesta, când guvernul va anunţa strategia de promovare a eficienţei energetice şi va stabili modul în care se vor acorda subvenţiile pentru companiile care investesc în resurse alternative.

CO2 reciclabil

Producţia de băuturi carbonatate creează emisii importante de CO2, care ajung în mod normal direct în atmosferă. Una dintre capacităţile importante ale instalaţiei care va fi pusă în funcţiune la Ploieşti este un filtru suplimentar care captează dioxidul de carbon şi-l aduce la un nivel de puritate necesar pentru industria alimentară.

Ulterior, dioxidul de carbon este folosit la carbogazificarea băuturilor. În fabricile din Ungaria acest sistem nu este folosit, deoarece resursele de CO2 pentru carbogazificare sunt ieftine. România are avantajul că resursele de dioxid de carbon sunt mai scumpe, astfel că cei de la Coca-Cola găsesc mai rentabil să instaleze acest filtru.

Centrale de cogenerare în România

Una dintre cele mai mari investiţii în acest tip de instalaţii a fost făcută în România de Petrom, care a alocat 46 milioane de dolari pentru centrala de cogenerare cu ciclu combinat de la Petrobrazi, deschisă în 2003. Prin aceasta, Petrom a intrat pe piaţa energetică, folosind până la 50% energie pentru consum propriu, restul fiind vândut către reţeaua naţională de electricitate.

Şi Rompetrol a investit o sumă similară, de 44 milioane de euro, pentru o termocentrală de cogenerare cu capacitatea de 110 MW. Instalaţia urmează să fie dată în folosinţă anul acesta la rafinăria Petrobrazi. La Centrala Electrotermică din Bacău, grupul de cogenerare cu turbină pe gaze a fost pus în funcţiune anul trecut, în iunie, după o investiţie de 30 milioane de lei noi. Anterior, CET Bacău era nevoită să cumpere energie pentru a-şi onora contractele, însă centrala i-a permis să aibă producţie tot anul.

La Buzău, trei firme româneşti au investit 12 milioane de euro pentru realizarea unei centrale de cogenerare pentru încălzirea a 20.000 de apartamente din oraş. Instalaţia va fi deschisă la sfârşitul acestui an şi va reduce dramatic facturile plătite de populaţie, respectiv cu până la 40%.

Tot anul trecut, Rulmentul Bârlad a inaugurat prima centrală de cogenerare din judeţul Vaslui, o investiţie de 16 milioane de euro. Centrala pe gaze naturale produce energie electrică şi termică, asigurând independenţa energetică a mai multor societăţi comerciale, restul fiind vândut către sistemul energetic naţional. SC Termica Vaslui are în proiect două centrale de cogenerare, prima dintre ele urmând să fie dată în folosinţă anul acesta. Centrala funcţionează pe baza unui motor termic pe gaze cu capacitatea de 1,8 MW.

Practic noi folosim energia care se risipea înainte în aer, sub formă de poluare
Joszef Tarsoly, general manager la Coca-Cola Ungaria