Părinţii vor plăti o contribuţie pentru creşă de cel mult 30% din costurile totale

Părinţii vor plăti pentru copilul trimis la creşă o contribuţie obligatorie ce nu poate depăşi 30% din costurile totale pe care unitatea respectivă le are cu copilul, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale lansat în dezbatere publică.

Proiectul de hotărâre de Guvern conţine metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară.

Printre alte reglementări, proiectul spune că părinţii sunt obligaţi la plata unei contribuţii a cărei valoare este fixată de primarul localităţii, în funcţie nu doar de cheltuielile instituţiei, că şi de situaţia familiei: numărul de copii din familie şi venitul mediu net lunar pe membru de familie calculat pe perioada de şase luni anterioară înscrierii copilului.

Această contribuţie nu poate depăşi 30% din totalul cheltuielilor.

Se poate plăti şi cu tichete

Actul normativ mai prevede că sunt scutiţi de la plata contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul legal care se află în următoarele situaţii: au în îngrijire copii care sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii sau beneficiază de efectele Legii nr. 341/2004 (Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei din decembrie 1989).

Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Contribuţia lunară se calculează în funcţie de numărul zilelor de prezenţă la creşă.

Plată în avans

De asemenea, proiectul prevede plata contribuţiei în avans pentru o lună calendaristică.

Părinţilor li se recomandă ca, în limita posibilităţilor, să nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.

Unităţile de educaţie antepreşcolară oferă mai multe tipuri de servicii: de educaţie timpurie realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare, de îngrijire, protecţie şi nutriţie a copiilor, de supraveghere a stării de sănătate a copilului, servicii complementare pentru copil, familie şi servicii de consiliere, de educaţie parentală, de informare.

Aceste servicii se vor acorda în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentant legal al copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor, se mai arată în proiect.

Iniţiatorii proiectului de hotărâre recomandă ca în grupa mică să fie primiţi copii de până la un an, în grupa mijlocie - copii de 1-2 ani, iar în grupa mare - copii cu vârsta de 2-3 ani.

"Se recomandă constituirea grupelor eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi grupă. Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de şapte copii, dar nu mai puţin de cinci copii", se arată în proiect.

Proiectul stabileşte şi în ce situaţii copilul poate fi scos din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, fiind prevăzute două situaţii: boală infecţioasă cronică, la recomandarea medicului, sau dacă minorul absentează patru săptămâni consecutiv, fără motivare.

Iniţiatorii proiectului de hotărâre propun şi ca finanţarea acestor unităţi organizate în sistem public să se poată face din următoarele surse: bugete ale consiliilor locale (pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi), sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali, donaţii, sponsorizări şi alte surse legal constituite.

Proiectul hotărârii poate fi citit aici