Părinţii dau peste 8.000.000 de euro în fondul şcolii

Învăţământul românesc a rămas gratuit doar în textul Legii învăţământului. Pe părinţi îi apucă groaza, când sunt chemaţi la şedinţele de la şcoală întrucât au constatat că

Învăţământul românesc a rămas gratuit doar în textul Legii învăţământului. Pe părinţi îi apucă groaza, când sunt chemaţi la şedinţele de la şcoală întrucât au constatat că sunt storşi de bani. Fondul şcolii a ajuns să fie, în medie, de circa 20-30 de RON pe an. În şcolile selecte, suma se ridică la peste 100 RON pe an de copil. Dacă luăm în calcul o contribuţie medie la nivel naţional de numai 10 RON pe an de elev, reiese că părinţii celor trei milioane de şcolari contribuie cu 30 milioane RON (8,4 milioane euro) la finanţarea sistemului de învăţământ.
"Se impune ca legea să ne permită să facem un control mai amănunţit al modului cum sunt utilizate aceste sume, să fie mai corect urmărite, pentru ca ele să folosească elevului. Cred că se profită mult de acest
fond al şcolii
. Se impune transparenţa cheltuirii lui şi optimizarea legislaţiei deoarece valorile care se gestionează sunt mari. Directoul sau profesorii nu au dreptul să ceară bani, să participe la colectarea lor, să condiţioneze notele sau actul de predare de aceste contribuţii financiare.
Abaterile atrag sancţiuni disciplinare, mergând pâna la excluderea din învăţământ. Pentru a putea lua măsuri, este nevoie ca abuzurile să fie semnalate inspectoratului şcolar, în scris, prin petiţii", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISMB. Potrivit regulamentului şcolar, aceste contribuţii nu sunt obligatorii.
În practică însă, este imposibil să refuzi plata lor. În momentul când comitetul de părinţi a decis suma minimă cu care trebuie să contribuie părintele, acestuia îi este jenă să nu plătească. Jena este completată de teama că, în caz contrar, copilul ar putea fi arătat cu degetul de colegi sau persecutat de profesori. Totuşi, în unele şcoli, există părinţi care nu pot ţine pasul cu restul lumii. "Am renunţat să îmi înscriu copilul în clasa I la şcoala Centrală după ce am aflat de la alţi părinţi care este efortul financiar ce trebuie făcut pentru a-şi susţine copiii la această şcoală. Ar fi trebuit să scot din buzunar o sumă de circa trei ori mai mare decât la o şcoală din cartierul Berceni, pentru care am optat în final", ne-a declarat Gabriela Armăşanu, mama unui elev de clasa a III-a.
Starea materială a părinţilor dă eticheta şcolii
"Polarizarea economică şi socială duce şi la o polarizare a educaţiei. În Bucureşti există şcoli de elită şi şcoli de cartier, ce se deosebesc foarte clar prin situaţia materială a familiilor din care provin elevii. În prima categorie ar intra şcolile 10, 11, 17 din centrul Capitalei,
Jean Monnet
, şcoala Centrală sau Colegiul
I. L.Caragiale
, ne-a declarat Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului şcolar al Municipiului Bucureşti. Potrivit părinţilor şi profesorilor cu care am discutat, nivelul orientativ al contribuţiilor părinţilor, la şcoli bine cotate, din cartiere mai selecte ale Bucureştiului, arată în felul următor: şcoala 11, situată pe şoseaua Kiseleff 120 RON/an; Liceul "Gh. Lazăr" 80 RON/an