Oraşele viitorului vor fi alimentate numai cu energie solară

În Cloncurry, un mic oraş din Australia, locuitorii vor avea o centrală termică proiectată să funcţioneze bazându-se numai pe căldura soarelui Pământenii încep să folosească din

În Cloncurry, un mic oraş din Australia, locuitorii vor avea o centrală termică proiectată să funcţioneze bazându-se numai pe căldura soarelui

Pământenii încep să folosească din ce în ce mai mult energia solară pentru încălzirea locuinţelor proprii.

Cercetătorii lucrează la proiecte prin care toate utilităţile, alimentate în prezent de la reţeaua de energie electrică, vor folosi în cel mai scurt timp energia solară. Până acum, doar australienii şi americanii au anunţat proiecte de anvergură pentru producerea energiei în acest fel.

La începutul săptămânii, administraţia australiană a anunţat că, în cel mult doi ani, oraşul Cloncurry, din nordul Australiei, va "funcţiona" doar pe bază de energie solară. Autorităţile australiene au arătat că oraşul va avea o centrală termică ce va utiliza ca materie primă numai căldura soarelui.

Localitatea a fost aleasă deoarece deţine recordul pentru cea mai călduroasă zi din Australia. Cercetătorii spun că, din această cauză, centrala va putea furniza electricitate chiar şi în rarele zile înnorate sau pe timpul nopţii, deoarece căldura din restul zilelor e înmagazinată în blocuri de grafit.

Cea mai călduroasă zi

Autorităţile din Queensland, districtul de care aparţine oraşul, au anunţat că vor investi 6,5 milioane de dolari în centrala ce va avea o putere de 10 megawaţi, ca parte a proiectului prin care vor să facă din Cloncurry unul dintre primele oraşe din lume ce funcţionează doar pe bază de energie solară, informează Reuters.

"Cloncurry se laudă de mult cu titlul de cea mai călduroasă zi din Australia - 53 de grade Celsius la umbră, în 1889 - deci avem un avantaj important", a declarat Anna Bligh, premierul regiunii Queensland.

Generatoarele funcţionează şi noaptea

Specialiştii arată că energia solară termică diferă de panourile fotovoltaice care produc energie direct. În cazul centralei, 8.000 de oglinzi vor reflecta razele soarelui pe blocuri de grafit. Apa va fi pompată prin blocuri pentru a genera aburi care, la rândul lor, furnizează electricitate prin intermediul turbinelor.

Astfel, căldura înmagazinată de blocurile de grafit produce aburi şi după căderea serii, iar generatoarele de electricitate funcţionează şi noaptea.

Autorităţile din Queensland susţin că această centrală va produce 30 milioane de kilowaţi într-un an, adică suficient cât să asigure energia pentru întregul oraş. Se aşteaptă ca generatoarele de electricitate să funcţioneze la începutului anului 2010.

Pregătirea primului oraş independent energetic vine după ce Australia, alături de Statele Unite ale Americii, a refuzat să semneze Protocolul de la Kyoto, care impune ţărilor dezvoltate limite de emisii ale gazelor cu efect de seră.

John Howard, primul-ministru australian, declara recent că orice acord internaţional ar trebui să includă ţările în curs de dezvoltare, precum China şi India, ale căror economii au dus la creşterea emisiilor de dioxid de carbon.

Dar rapoartele oficiale arată că şi Australia e printre primele ţări din lume la emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor. De aceea, oraşele care doresc să-şi impună altă politică energetică nu au decât soluţia de a-şi produce local, prin mijloace "verzi", energia de care au nevoie. În prezent, autorităţile australiene se concentrează pe eficienţa energetică şi tehnologie pentru a limita emisiile de dioxid de carbon.

Solar Two, în California

Primul proiect prin care locuitorii foloseau energia solară s-a făcut în Statele Unite ale Americii, în 1982. Proiectul a fost îmbunătăţit şi redenumit Solar Two, fiind aşezat în estul Daggettului, în California, deşertul Mojave.

Iniţial a fost un prototip de fermă solară pentru producerea energiei, care avea aproximativ 1.900 de oglinzi rotitoare, numite heliostate. Fiecare dispozitiv avea 42 de metri pătraţi şi putea fi rotit în orice direcţie cu ajutorul unui computer.

Când deveneau operaţionale, heliostatele puneau lumina soarelui în mijlocul panourilor fixate în pământ. Fabrica producea căldură şi noaptea şi alimenta peste 10.000 de locuinţe. În prezent, cercetătorii lucrează la extinderea proiectului.

Activitatea solară, în scădere

Chiar dacă nu au suprafeţe deşertificate, englezii vor şi ei să folosească energia soarelui pentru propriile locuinţe.

În opinia cercetătorilor, panourile solare pot fi aşezate şi în locurile cu mai puţin soare. De curând, oamenii de ştiinţă englezi au demontat teoria potrivit căreia încălzirea globală poate fi explicată prin variaţiile pe care le au ciclurile naturale ale Soarelui. Ei au dat publicităţii un studiu prin care combat teoria preferată de cei care nu vor să accepte influenţa covârşitoare a emisiilor gazelor cu efect de seră asupra încălzirii globale.

Astfel, revista "Proceedings of the Royal Society" publică studiul în care se arată că în ultimii 20 de ani activitatea solară a evoluat în sens opus cu încălzirea globală, aşa că nu este cauza creşterii temperaturilor pe glob.

Analiza activităţii solare din ultimele decenii arată că, din 1985, activitatea solară a scăzut semnificativ în intensitate, în timp ce încălzirea globală a fost tot mai accentuată. "Rezultatele noastre arată că mărirea atât de rapidă a temperaturilor pe glob, după 1985, nu poate fi asociată cu variaţiile activităţii solare, indiferent de cât de mult s-ar fi schimbat activitatea solară" , a declarat Mike Lockwood, unul dintre cercetători.

Panourile solare pot fi amplasate şi la tropice

Centrale solare mai există şi în Spania, şi în Germania, instalate, de obicei, lângă fermele agricole. Centrala din Germania e aşezată lângă Brendis şi are o capacitate de 40 de megawaţi. Specialiştii spun că energia soarelui poate fi folosită cu atât mai mult cu cât atmosfera reflectă aproximativ 30% şi absoarbe 20% din radiaţia solară.

Astfel, pe suprafaţa solului ajunge doar jumătate din ea. Chiar şi aşa, această cantitate este de 170 milioane de ori mai mare decât productivitatea celor mai mari centrale.

Panourile solare pot fi amplasate în zonele tropicale, unde energia solară e atât de puternică, încât duce la arderea tufişurilor, focul izbucnind din cauza focalizării razelor solare prin picăturile de rouă, care se transformă în lentile optice. Există zone în care e foarte folosit cuptorul solar modern.

Lumina solară folosită pentru a găti se comportă asemenea unei oglinzi concave ce focalizează razele soarelui pe mâncare sau pe vas. În unele cuptoare solare, în loc de oglinda solară se foloseşte un sistem de oglinzi plate pentru a direcţiona razele soarelui pe alimente. Pe aceeaşi idee se bazează şi funcţionarea furnalului solar.

Colectoare pentru apă

În multe gospodării, energia solară se foloseşte pentru încălzirea apei. Lumina soarelui încălzeşte apa rece care curge prin panourile plate, închise, numite colectoare. Acestea funcţionează ca nişte radiatoare inverse, absorb căldura pentru a încălzi apa.

De obicei, se montează pe acoperişul caselor, sub un unghi care să permită absorbirea unei cantităţi cât mai mari de energie. Panourile solare sunt foarte folosite în locurile mai greu accesibile, unde cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodării este furnizată de panourile solare.

O parte din curentul astfel generat este folosită pentru încărcarea unor acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrică nu se întrerupe odată cu lăsarea serii.

Utilizările energiei soarelui

Energia solară a fost folosită din Antichitate, din anul 400 înainte de Hristos, când grecii au utilizat-o pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticlă pline cu apă.

În 200 î.e.n, şi grecii, şi chinezii foloseau oglinzi concave în acest scop. Energia solară a mai fost folosită şi pentru zbor. Avionul solar Challenger a traversat Canalul Mânecii având ca singură sursă de energie lumina soarelui.

Panourile solare care îi acopereau aripile generau suficient curent pentru a roti cu o turaţie corespunzătoare elicea. Cercetătorii au mai folosit acest tip de energie în Mont Luis, Franţa, unde s-a construit o clădire cu mai multe niveluri, ce are o latură acoperită cu o uriaşă oglindă concavă, formată din oglinzi mai

Staţiile cosmice, echipate cu panouri solare

Energia solară a fost folosită încă din anii '60, când sateliţii artificiali de comunicare erau alimentaţi cu ajutorul unor panouri solare enorme. Cercetătorii americani pregătesc lansarea celei mai avansate variante de staţie cosmică Freedom. Aceasta va fi echipată cu opt panouri solare, asemănătoare unor aripi, care vor transforma lumina solară într-o putere electrică de 75KW.

Profesorul american Peter Glaser are un proiect prin care un sistem de centrale cosmice va furniza cantitatea de energie electrică necesară omenirii. Astfel, în jurul Pământului s-ar roti o flotă de 40 de sateliţi, centrale solare generatoare de energie din radiaţia solară.

Energia generată în fotocelule va fi transformată în microunde, iar acestea ar fi transmise spre staţii de recepţie terestre. Potrivit Biroului European pentru Navigaţie Cosmică, 40 de sateliţi ar acoperi un sfert din necesarul energiei electrice al Uniunii Europene în jurul anului 2040.