Ordonanța jocurilor de noroc, la vot în Camera Deputaților. Miza: taxele primăriilor și viitorul sălilor de păcănele. Ce modificări se pregătesc

Ordonanța de urgență care schimbă regulile din domeniul jocurilor de noroc va intra miercuri, 11 noiembrie, la votul final din Camera Deputaților. Parlamentarii au pregătit mai multe amendamente, iar una dintre problemele discutate este felul în care activitatea firmelor cu săli fizice contribuie la bugetele locale.

Viitorul sălilor de păcănele poate fi decis de fiecare administraţie locală în parte. Foto: arhivă

Subiectul îi privește direct pe primari și pe consiliile locale, dar şi pe operatorii de jocuri de noroc care deţin săli fizice în care îşi desfăşoară activitatea.

Vă reamintim că administraţiile locale au primit deja, prin OUG nr. 7/2026, dreptul de a decide dacă permit jocurile de noroc în localitățile lor, în ce zone pot funcționa sălile și ce taxă anuală trebuie să plătească operatorii şi mai multe orașe au folosit aceste prevederi pentru a închide sălile de jocuri de noroc.

„Se modifică și completează reglementările privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, prin introducerea obligației operatorilor licențiați de a obține, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea.

Consiliile locale vor stabili o taxă locală anuală, iar spațiile destinate jocurilor de noroc vor trebui autorizate în baza politicilor locale. Operatorii au obligația de a informa autoritățile locale înainte de începerea activității într-o localitate și de a respecta cerințele tehnice și regulamentare stabilite prin normele metodologice. Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.

Pentru operatorii economici care la data intrării în vigoare a prezentei OUG dețin autorizație valabilă de exploatare a jocurilor de noroc de la ONJN, prevederile privind autorizarea locală se solicită la expirarea perioadei de autorizare de la ONJN, iar taxa locală anuală se va datora după expirarea acestui termen”, prevede ordonanţa.

Între timp, au apărut propuneri care ar putea schimba modul în care sunt stabilite taxele și condițiile de funcționare, astfel că votul de miercuri din Parlament priveşte modificarea ordonanţei cu aceste amendamente şi aprobarea acesteia.

Ce bani pot încasa primăriile

Pentru primării, întrebarea este ce venituri vor putea încasa în continuare, iar pentru firme, cât va costa păstrarea sălilor deschise sau dacă li se va mai permite să funcţioneze fizic.

În forma aflată acum în vigoare, fiecare consiliu local poate decide dacă permite sau nu jocurile de noroc pe teritoriul localității. Dacă le acceptă, stabilește și zonele în care pot funcționa sălile, precum și taxa anuală pe care firmele trebuie să o plătească pentru autorizația locală. Taxa se calculează în funcție de suprafața spațiului.

Acești bani ajung la bugetul local și reprezintă o sursă de venit pentru administrațiile care permit funcționarea sălilor. Cuantumul nu este același în toate localitățile, deoarece fiecare consiliu local își stabilește propriile reguli.

În dezbaterile din Camera Deputaților, reprezentanții industriei jocurilor de noroc au susținut că restrângerea activității poate duce la scăderea încasărilor și au cerut condiții și o taxă unitare în toată țara.

Pentru primării, o taxă mai mare sau reguli comune la nivel național ar putea însemna venituri diferite față de cele estimate în prezent. Pe de altă parte, dacă o localitate interzice sălile fizice, pierde de la buget banii încasaţi de la operatorii de jocuri de noroc.

Ce se întâmplă în orașele care au interzis sălile

Mai multe administrații locale au decis deja să nu mai permită funcționarea sălilor de jocuri sau să le limiteze la anumite zone.  Aceste hotărâri au fost luate în baza ordonanței aflate deja în vigoare.

Dacă regulile privind taxele sau autorizațiile se schimbă, primăriile ar putea fi nevoite să își adapteze hotărârile și să își refacă estimările de venituri.

Nu există, deocamdată, o estimare națională care să arate câți bani au pierdut sau ar putea pierde bugetele locale în urma închiderii sălilor.

Ce se schimbă pentru firmele cu săli fizice

Pentru operatori, noile reguli înseamnă că licența și autorizația obținute la nivel național nu mai sunt suficiente pentru funcționarea unei săli, pentru că firma trebuie să obțină și autorizația primăriei, să respecte zonele aprobate de consiliul local și să plătească taxa stabilită pentru spațiul respectiv.

Pe de altă parte, în oraşele în care sălile au fost sau vor fi interzise, operatorii nu mai pot continua activitatea după expirarea autorizațiilor naționale pe care le aveau deja.

Ordonanța a prevăzut o perioadă de tranziție pentru aceste firme: autorizațiile existente rămân valabile până la expirare, iar noile cerințe locale trebuie îndeplinite la momentul reînnoirii.

Ce spun partidele și reprezentanții industriei

La dezbaterile din Comisia de Buget a Camerei Deputaților, reprezentanții industriei jocurilor de noroc au susținut că restricțiile pot reduce încasările și pot împinge o parte dintre jucători către piața ilegală şi au cerut reguli și o taxă care să fie aplicate în mod unitar în toată țara.

Deputatul USR Cezar Drăgoescu a respins argumentul industriei privind impactul bugetar și a pus accentul pe efectele sociale ale jocurilor de noroc, în timp ce deputatul AUR Dumitru Dilea a susținut autorizația emisă de consiliile locale, dar a amintit și contribuția industriei la buget. La rândul său, social-democratul Adrian Câciu a afirmat că amendamentele trebuie să țină cont atât de interesele comunităților locale, cât și de locurile de muncă din domeniu.

Camera Deputaților este forul decizional în privința ordonanței. Forma adoptată de parlamentari miercuri, 11 noiembrie, va stabili dacă regulile actuale privind taxele și autorizațiile locale rămân neschimbate sau dacă primăriile și operatorii vor trebui să se adapteze unor condiții noi.