Ce înseamnă de fapt „noua arhitectură de securitate europeană” cerută de Moscova. Poate Trump să-i dea lui Putin ce vrea?

Cererea lui Vladimir Putin privind o „nouă arhitectură de securitate europeană” este de fapt o încercare de a scoate NATO din ecuație, scrie David Blair, editorialist la The Telegraph. Potrivit acestuia, Kremlinul vrea un sistem în care Alianța să nu poată împiedica Rusia să atace state vecine.

Vladimir Putin și DOnald Trump Foto: AFP

Analiza apare după ce trimisul special al SUA, Jared Kushner, a spus că un acord de pace pentru Ucraina trebuie să țină cont de „arhitectura mai largă a securității europene”. Blair consideră că formularea ascunde exact ceea ce Putin a cerut în decembrie 2021, cu aproape cinci ani în urmă.

Ce cerea Moscova în 2021

La acea vreme, liderul rus a propus schimbarea completă a sistemului de securitate din Europa și a publicat un proiect de tratat cu nouă articole. Unul dintre ele interzicea NATO să staționeze forțe militare și armament în oricare dintre cele 16 state care au aderat la Alianță după 27 mai 1997.

Blair argumentează că Polonia, România, Cehia și statele baltice ar fi rămas, practic, fără garanții reale de apărare, pentru că NATO nu ar fi putut trimite trupe în sprijinul lor. Proiectul includea și așa-zise concesii: trupe ar fi putut fi aduse în aceste țări în situații speciale, dar numai cu acordul tuturor părților, inclusiv al Rusiei. Astfel, NATO ar fi putut apăra Letonia de o invazie rusă doar dacă Moscova ar fi fost de acord.

În decembrie 2021, Europa și fostul președinte american Joe Biden au respins împreună cerințele. Două luni mai târziu, Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei.

Ce poate și ce nu poate face Trump

Situația de acum este mai complicată, notează autorul, pentru că nu este clar dacă Donald Trump este pregătit să se opună planurilor lui Putin. Președintele american așteaptă rezultatul negocierilor tripartite dintre SUA, Ucraina și Rusia de marți și miercuri de la Abu Dhabi și vorbește despre pregătirea unui „acord mare”, care ar viza nu doar Ucraina.

Blair subliniază însă că Trump nu poate accepta singur planul Rusiei. Chiar dacă ar retrage trupele americane din statele intrate în NATO după 1997, în regiune ar rămâne forțele aliaților: 1.000 de militari britanici în Estonia, 2.000 de militari canadieni în Letonia și 2.000 de militari germani în Lituania, plus mii de soldați din alte țări NATO în statele vecine. În plus, legea apărării naționale din 2025 obligă SUA să păstreze în Europa cel puțin 76.000 de militari.

Kushner a declarat, de altfel, că noile aranjamente de securitate nu vor da niciunui stat dreptul de a interzice altuia să ia decizii proprii. Potrivit lui Blair, o astfel de poziție pare să intre în contradicție cu posibilitatea ca Rusia să blocheze desfășurarea de trupe în țările care au aderat la NATO după 1997.

Editorialistul The Telegraph subliniază că niciun acord bilateral între Rusia și SUA, încheiat fără Europa, nu poate funcționa, indiferent de dorința celor doi lideri. „Europa are capacitatea colectivă de a bloca orice nouă arhitectură de securitate. Nu trebuie să vândă ieftin această pârghie de negociere”, scrie Blair.