Mai puțini nutrienți în alimentele de azi? Ce arată studiile și ce rol au suplimentele alimentare în susținerea sănătății

Avem acces la mai multe alimente ca oricând, dar asta nu înseamnă automat că organismul primește toți nutrienții de care are nevoie. Unele analize europene au identificat scăderi ale concentrației anumitor minerale în alimentele studiate, în timp ce ritmul alert al vieții moderne ne determină adesea să facem alegeri alimentare mai puțin sănătoase. În acest context, suplimentele alimentare pot ajuta la completarea unui aport nutrițional insuficient.

Foto: https://www.medicalmanager.ro/

Mai multă mâncare, dar nu neapărat mai mulți nutrienți

Fructe și legume disponibile în orice anotimp, rafturi pline și nenumărate opțiuni pentru mesele zilnice. Dincolo de această abundență, cercetările științifice oferă date concrete despre evoluția calității alimentelor de-a lungul timpului.

Un studiu britanic publicat în 2021 a comparat date istorice privind compoziția minerală a 29 de fructe și legume, printre care mere, portocale, banane, căpșuni, morcovi, roșii și cartofi. Comparând tabele britanice de compoziție a alimentelor din 1940, 1991 și 2019, cercetătorii au constatat că, la nivelul alimentelor analizate, conținutul mediu de fier a scăzut cu 50%, cel de cupru cu 49%, iar cel de magneziu cu aproximativ 10%.

O altă cercetare britanică, realizată pe probe de grâu păstrate încă din 1845, a evidențiat scăderi semnificative ale conținutului de fier, zinc, cupru și magneziu începând cu anii 1960, odată cu introducerea soiurilor agricole cu productivitate ridicată.

Dincolo de aceste schimbări, valoarea nutrițională a alimentelor poate fi influențată și după recoltare, prin procesare, depozitare și preparare. De exemplu, rafinarea cerealelor reduce conținutul unor vitamine și minerale, iar un studiu publicat în 2018 în Food Science and Biotechnology, realizat pe 10 tipuri de legume, printre care broccoli, spanac, morcovi și cartofi, arată că prepararea termică poate duce la pierderi importante de vitamina C, în special prin fierbere.

Aceste rezultate indică modificări ale compoziției unor alimente, arătând că o parte din alimentele de astăzi sunt mai sărace în nutrienți.

O provocare în plus: mâncăm prea puține fructe și legume

 Pe lângă schimbările documentate în valoarea nutrițională a unor alimente, o altă provocare o reprezintă consumul insuficient de fructe și legume, care poate accentua dezechilibrele în aportul zilnic de nutrienți.

Potrivit raportului State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2025, România se numără printre țările europene cu cel mai redus consum de fructe și legume. În 2022, doar 38% dintre adulții români consumau zilnic fructe și 37% legume, față de aproximativ 60% media Uniunii Europene pentru fiecare categorie.

Datele sunt cu atât mai relevante cu cât Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum de cel puțin 400 g de fructe și legume pe zi, echivalentul a aproximativ cinci porții, pentru persoanele de peste 10 ani.

Când aportul insuficient de nutrienți începe să se reflecte în sănătate

O alimentație care nu asigură necesarul de vitamine și minerale poate avea, în timp, consecințe asupra sănătății. Iar carențele nutriționale nu reprezintă doar un risc teoretic, ci o realitate documentată inclusiv în România.

Un studiu românesc publicat în 2024, realizat pe 5.380 de adulți cu vârste între 25 și 64 de ani, a evidențiat că aproape unul din patru participanți (24,8%) prezenta deficit de vitamina D, definit în studiu prin 25(OH)D sub 20 ng/mL. În rândul femeilor, procentul a ajuns la 29,4%. Nivelul acestei vitamine este influențat atât de aportul alimentar, cât și de expunerea la soare și de alți factori individuali.

O altă problemă importantă este anemia, frecvent asociată cu deficitul de fier. Potrivit Global Nutrition Report, estimările disponibile indică o prevalență a anemiei de 22,7% în rândul femeilor românce cu vârste între 15 și 49 de ani. Anemia poate avea însă și alte cauze, motiv pentru care evaluarea medicală este esențială.

Suplimentele alimentare: de la corectarea carențelor la susținerea sănătății

În cazul unor deficiențe nutriționale, suplimentarea poate avea un rol important în restabilirea nivelurilor adecvate de vitamine și minerale. Eficiența administrării fierului și vitaminei D în corectarea deficitelor este documentată științific, iar alegerea preparatelor și a dozelor trebuie adaptată nevoilor individuale, pe baza evaluării medicale și, după caz, a analizelor de laborator. (Fier – NIH; Vitamina D – NIH).

Rolul suplimentării nu se limitează însă la corectarea carențelor diagnosticate.

În anumite etape ale vieții sau situații cu nevoi nutriționale specifice — precum sarcina, alăptarea, copilăria, menopauza, vârstele înaintate, dietele restrictive sau perioade cu activitate fizică intensă — suplimentele pot contribui la asigurarea unui aport adecvat de nutrienți și la susținerea funcțiilor normale ale organismului, atunci când alimentația nu acoperă aceste nevoi.

Un exemplu cu beneficii demonstrate este suplimentarea cu acid folic înaintea concepției și la începutul sarcinii, recomandată pentru reducerea riscului de defecte de tub neural la făt, inclusiv în absența unei carențe diagnosticate. Totodată, vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, magneziul la reducerea oboselii, iar vitamina D la menținerea sănătății oaselor, roluri fiziologice recunoscute prin mențiunile de sănătate autorizate în Uniunea Europeană. În cazul suplimentării de rutină, este însă important ca decizia să se bazeze și pe o recomandare medicală, nu doar pe beneficiile recunoscute ale acestor nutrienți.

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată, ci o pot completa, contribuind la asigurarea necesarului nutrițional și la menținerea sănătății, atunci când sunt alese și utilizate responsabil.

 „Grija pentru sănătate nu ar trebui să înceapă abia atunci când apar carențe nutriționale. Necesarul de vitamine și minerale se schimbă de-a lungul vieții, iar alimentația nu reușește întotdeauna să îl acopere integral, mai ales în contextul stilului de viață modern. Suplimentele alimentare pot avea un rol valoros atât în corectarea și prevenirea deficiențelor nutriționale, cât și în menținerea unui aport adecvat de nutrienți, contribuind astfel la susținerea sănătății. Important este ca suplimentarea să fie adaptată nevoilor individuale și integrată responsabil într-un stil de viață sănătos.” declară Dr. Raluca Ghionaru, Medic primar medicină de familie, specialist pediatrie, Președinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

Pentru mai multe informații documentate științific despre rolul și beneficiile suplimentelor alimentare în susținerea sănătății și utilizarea lor responsabilă, accesați infosuplimente.ro, platforma educațională dezvoltată de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA).  Pentru că sănătatea se construiește zilnic: prin alimentație variată, mișcare, echilibru psihoemoțional, evaluare medicală și suplimentare alimentară adaptată nevoilor individuale.