Sezonul virozelor, trecut cu bine. Cum îi ajuți pe copii să rămână sănătoși toamna și iarna

Ghiozdanul s-a aranjat, programul s-a schimbat, iar prima tuse din grupă sau din clasă apare, de obicei, în câteva săptămâni. Pentru mulți părinți, toamna și iarna înseamnă o succesiune de nasuri înfundate, nopți nedormite și zile de concediu luate pe nepregătite. Nu toate infecțiile respiratorii pot fi evitate, pentru că un copil mic își antrenează imunitatea tocmai întâlnind virusuri noi, dar câteva obiceiuri bine alese pot reduce numărul și gravitatea lor.

Foto: https://stock.adobe.com/

Una dintre cele mai răspândite credințe din familiile românești este aceea că un copil răcește pentru că a ieșit cu capul descoperit, a transpirat sau a stat în curent. În realitate, bolile sunt provocate de virusuri și bacterii, iar transpirația nu le declanșează. Copiii pot ieși afară și la temperaturi scăzute, atât timp cât sunt îmbrăcați potrivit, adică nici prea încărcat, nici prea subțire. Pentru casă, asta înseamnă că nu e nevoie de o încălzire excesivă. Temperatura recomandată în locuință este de cel mult 21-22 de grade, pentru că aerul cald și uscat irită mucoasele respiratorii, care sunt prima barieră a organismului, iar umiditatea ideală este între 40% și 60%. Aerisirea contează la fel de mult: particulele infecțioase pot rămâne în aer câteva ore, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă aerisirea spațiilor comune la fiecare două ore.

Obiceiurile mici care fac diferența

”Spălatul pe mâini rămâne cea mai eficientă regulă. Cu apă și săpun, înainte de masă, după toaletă și după ce a atins suprafețe folosite de mulți, poate reduce riscul de infecții respiratorii. Copiii învață și că tușesc în cot sau într-un șervețel, nu în palmă, și că nu schimbă între ei sticle de apă ori tacâmuri”,  explică Dr. Veronica Crișan, medic pediatru în cadrul clinicii Adeomed.

Somnul susține imunitatea, iar un program stabil, cu culcare devreme, are un efect mai bun decât recuperarea de weekend. Mișcarea zilnică, cel puțin 30 de minute pe zi pentru copii și adolescenți, în aer liber ori de câte ori se poate, completează tabloul, alături de o alimentație variată, cu legume, fructe, proteine și puțin zahăr adăugat.

Vaccinarea antigripală reduce riscul unei vizite la medic din cauza gripei cu 40-60%, în sezoanele în care virusurile din vaccin sunt apropiate de cele care circulă, potrivit CDC, iar momentul indicat este octombrie-noiembrie, pentru că protecția se instalează după aproximativ două săptămâni. Carnetul de vaccinări trebuie să fie la zi și pentru celelalte boli. Vitamina D este o altă întrebare frecventă: mulți pediatri o recomandă în sezonul rece, dar doza se stabilește în funcție de vârstă și greutate, iar excesul poate fi toxic, deci nu se improvizează.

Când copilul are tuse, febră sau nasul înfundat, rămâne acasă, atât pentru a se recupera, cât și pentru a nu-i îmbolnăvi pe cei din jur. Sunt situații în care un control medical nu mai poate aștepta: febră care nu cedează, respirație dificilă, refuzul lichidelor, vărsături repetate sau un copil neobișnuit de somnolent.

Toate aceste decizii se discută mai ușor în cadrul unei consultații de pediatrie, unde medicul cunoaște istoricul copilului și poate adapta recomandările: dacă are nevoie de suplimentare cu vitamina D, ce vaccinuri lipsesc, de ce face infecții mai des decât ceilalți. Controalele periodice, care la copiii mici sunt lunare în primele șase luni și apoi mai rare, ajută și la depistarea timpurie a unor probleme, cum ar fi anemia sau rahitismul.

Un copil care face câteva viroze pe sezon nu este un copil cu imunitate slabă. Este un copil care își construiește apărarea, iar sarcina părinților nu este să-l ferească de orice contact, ci să-i ofere condiții bune pentru ca organismul lui să facă față.