Analiză Orașele din România care ar putea fi paralizate complet la următorul cutremur mare. Dincolo de București, pericolul e uriaș în provincie

America de Sud și Japonia au fost lovite, în aceeași zi, de mai multe seisme cu magnitudine cuprinsă între 6,9 și 7,5 grade pe scara Richter. Situația cea mai dramatică este înregistrată în Venezuela. În vestul țării, un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, urmat de un altul de 7,5, a lovit regiunea capitalei Caracas, dărâmând clădiri, blocând oameni sub dărâmături și determinând oamenii de știință să avertizeze asupra posibilității unor pierderi umane semnificative și a unor distrugeri majore.

România este nepregătită în fața unui cutremur similar celui din Venezuela. FOTO: Getty Images

În contextul acestor evenimente dramatice, inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al platformei Re:Rise și activist dedicat reducerii riscului seismic în România, a explicat pentru „Adevărul” de ce nu putem ști când se va produce următorul cutremur mare în țara noastră și ce anume ar trebui să facem pentru a fi mai pregătiți. 

„Predicția seismică presupune identificarea anticipată a trei elemente esențiale: momentul exact în care se va produce următorul cutremur, localizarea acestuia, zonele care vor fi afectate și magnitudinea estimată. Aceste trei componente sunt indispensabile pentru ca o predicție să fie realmente utilă. În prezent, deși există cercetări inițiate încă din anii 1960-1970 referitoare la așa-numiții precursori seismici – întrucât s-au observat într-adevăr anumite fenomene care apar, uneori, înaintea unor cutremure – principala dificultate constă în faptul că nu se cunoaște intervalul de timp dintre apariția acestor semnale și producerea seismului. 

Aceste semne pot să apară cu câteva ore înainte, dar și cu câteva zile, săptămâni sau chiar luni înainte. Astfel, nu putem ști dacă România va fi lovită de cutremur în câteva zile, câteva luni sau câțiva ani”, a explicat expertul. 

Progrese fără precedent, dar insuficiente privind consolidarea clădirilor din România

Deși predicția rămâne un mit, pregătirea pentru dezastru este o realitate care poate fi îmbunătățită. Matei Sumbasacu a atras atenția că, deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în consolidarea clădirilor cu risc seismic, acestea sunt total insuficiente în raport cu nevoile reale ale țării. 

„În București, în prezent, sunt deschise aproximativ zece șantiere de consolidare a clădirilor publice, derulate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic. Pentru ca avansul să fie proporțional cu amploarea necesarului, am avea nevoie, probabil, de 50 până la 100 de astfel de șantiere active simultan. 

Motivul este că, în București, există sute, ba chiar mii de clădiri care necesită intervenții de consolidare. Prin urmare, din perspectiva pregătirii, se înregistrează progrese importante și inedite, însă acestea sunt total insuficiente raportat la ceea ce ar fi necesar”, a declarat Sumbasacu, subliniind că procesul de consolidare va dura zeci de ani, chiar și în cel mai optimist scenariu. 

Cele mai vulnerabile orașe în caz de cutremur

Pe lângă București, există alte orașe care sunt extrem de expuse unui cutremur major, iar efectele ar fi devastatoare, indiferent de mărimea localității. 

„Cutremurele vrâncene definesc hazardul seismic al României. Un cutremur major se resimte puternic în anumite regiuni ale țării, în special în zona extracarpatică. Deși aceste seisme afectează întreg teritoriul, într-o măsură mai mare sau mai mică, în regiunile din afara lanțului carpatic – adică Moldova, centrul țării, sudul, sud-vestul și estul – mișcarea seismică poate fi deosebit de violentă. 

Așadar, orașele cele mai expuse riscului sunt cele unde hazardul este ridicat. Pe lângă București, putem enumera orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța și Iași, dar și municipiile mai mari din apropierea zonei Vrancei, cum ar fi Focșaniul – toate aceste centre urbane vor întâmpina dificultăți majore la următorul cutremur mare”, a explicat expertul.

Pentru orașele mai mici, situația este și mai dramatică, deoarece resursele financiare și logistice sunt extrem de limitate. 

„În orașele mai mici – localități precum Vălenii de Munte, Moreni sau Câmpina, care au blocuri și construcții vechi – colapsul a două-trei clădiri ar putea paraliza complet atât serviciile de intervenție, cât și, mai ales, procesele de reconstrucție, recuperare și redresare. Aceste localități nu dispun de resursele financiare necesare pentru a reconstrui astfel de blocuri. 

Ne putem da seama de amploarea problemei chiar și în București, unde un singur bloc, cel din Rahova, a generat dificultăți uriașe privind relocarea oamenilor și refacerea clădirii. Imaginați-vă ce ar însemna aceeași situație pentru o primărie de dimensiunea unui oraș mediu, al cărei buget total anual este de aproximativ 10 milioane de euro, în condițiile în care reconstrucția unui singur bloc costă aproximativ aceeași sumă”, a subliniat Sumbasacu.

Pregătirea individuală rămâne cea mai eficientă armă

În fața realității sumbre privind pregătirea autorităților în caz de cutremur, inginerul propune o soluție care nu necesită fonduri uriașe, ci schimbare de atitudine: consolidarea relațiilor dintre vecini. 

„Cel mai important element, așa cum am mai menționat, este pregătirea comunităților. De ce? Pentru că într-o urgență, mai ales în cazul unui cutremur, indiferent de cât de bine antrenate sunt serviciile de urgență – care, de altfel, sunt excelente și solicitate internațional – comunitatea locală este întotdeauna prima care intervine. Așadar, fiecare dintre noi trebuie să reflecteze la rolul său în comunitatea în care locuiește, muncește sau învață, în funcție de statutul său social. Fiecare persoană face parte, poate, din mai multe comunități. Să ne gândim cum putem contribui, ce putem face pentru a ne ajuta semenii și să începem să reconstruim legăturile comunitare în România, să ne cunoaștem mai bine cu vecinii. 

Este o acțiune extrem de eficientă, relativ ușoară și chiar plăcută de reducere a riscului seismic – să organizăm o întâlnire cu vecinii pentru a ne cunoaște și pentru a ne păsa mai mult unii de alții. Dacă reușim să schimbăm această atitudine și să facem ca românilor să le pese din nou de cei din jur, vom depăși mult mai bine următorul mare cutremur”, a conchis Matei Sumbasacu.