Opt sinistraţi într-un container

La câteva zile după retragerea apelor, oamenii din localităţile afectate de inundaţii încearcă să îşi refacă locuinţele luate de ape. În Rădăuţi Prut, judeţul Botoşani, peste 100

La câteva zile după retragerea apelor, oamenii din localităţile afectate de inundaţii încearcă să îşi refacă locuinţele luate de ape. În Rădăuţi Prut, judeţul Botoşani, peste 100 de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului. Până acum au ajuns la sinistraţi 15 locuinţe modulare, în care oamenii vor sta până când vor reuşi să-şi reconstruiască propriile case.

"Nu avem ce face, trebuie să acceptăm"

Familia Racu este una dintre beneficiarele locuinţelor modulare. Rămaşi pentru a treia oară fără casă, împreună cu cei şase copii, soţii Racu vor locui în 15 metri pătraţi. În urmă cu două luni abia reuşiseră să termine o casă cu trei camere.

Când au venit puhoaiele nu au reuşit să mai salveze nimic. Au fugit cu hainele de pe ei şi copiii în braţe. "Ar fi trebuit să iau măcar un sac de haine pentru copii, cărţile şi jucăriile lor, dar când am văzut cum venea apa, m-am gândit la bătrâna de lângă noi, care este imobilizată la pat. M-am dus după ea", spune Viorica Racu.

Imediat după potop, copiii au fost trimişi pe la rude, dar vor trebui să se întoarcă în câteva săptămâni pentru că începe şcoala. Perspectiva de a locui în casele de 15 metri pătraţi îi îngrozeşte. "Copiii au nevoie de spaţiu să înveţe, să se joace, să doarmă.

Nu avem unde să mergem, aşa că trebuie să acceptăm, dar nu ştiu cum vom supravieţui toţi opt în cutia asta de chibrituri", mai spune, plângând, Viorica. Din partea statului, oamenii vor primi doar aragazuri şi frigidere, urmând ca celelalte bunuri să şi le achiziţioneze din ajutoarele sociale de urgenţă. La Rădăuţi Prut este nevoie de 200 de case modulare pentru că 100 de familii nu mai au un acoperiş deasupra capului.

Copiii şi-au mutat joaca în mâl

Amărăciunea oamenilor mari nu-i afectează pe copiii din comuna ieşeană Răchiteni, una dintre localităţile aproape spulberate de inundaţii.

Deşi potopul le-a luat micuţilor bruma de jucării, ei îşi găsesc distracţie în lacurile apărute peste noapte în locul straturilor cu varză, printre ruinele caselor sau în pâraiele de pe uliţa satului.

Adulţii nu le mai acordă deloc atenţie, prea preocupaţi de grija zilei de mâine, o zi în care procurarea apei de băut şi a hranei este prioritatea numărul unu. Într-un capăt de sat, doi copii, Georgel şi Mihaela, îşi găsesc de joacă prin noroi, în pârâul apărut pe marginea uliţei după viitură.

"Mama s-a dus să ne ia de mâncare de la nenea primaru'. A zis că vine şi ne ia când termină. Noi ne jucăm cu sticlele prin apă", a spus Georgel, care are doar patru ani.

Vămile ieşene, redeschise

Traficul prin punctul de trecere a frontierei Sculeni a fost reluat ieri- seară, de la ora 20, după aproape cinci zile în care vama a fost închisă. Autorităţile române şi cele moldovene au hotărât, de comun acord, că zona Sculeni nu mai este în pericol de a fi inundată.

Sâmbătă seară a fost redeschisă şi vama de la Stânca-Costeşti, închisă, de asemenea, la începutul săptămânii trecute.

Totuşi, hidrologii au prelungit, până luni la ora 16.00, codul portocaliu de inundaţii instituit pe râul Prut, pe sectorul Stânca Aval-Drânceni, în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Pe sectorul Drânceni-Oancea rămâne în vigoare codul galben, pentru judeţele Vaslui şi Galaţi.

Haos la colectarea ajutoarelor

Sute de baxuri de apă, conserve de carne, pachete de făină, dar şi câţiva zeci de saci cu îmbrăcăminte şi încălţăminte au fost aduse, ieri, în Piaţa Constituţiei din Capitală, de către cei care au vrut să dea o mână de ajutor sinistraţilor din judeţele afectate de inundaţii.

Donaţiile, depozitate încă de la primele ore ale dimineţii pe platoul din faţa Parlamentului, au zăcut ore bune în bătaia soarelui, sub privirile nedumerite ale poliţiştilor şi jandarmilor, veniţi în număr mare în zonă.
"Nu ştim cine a organizat această colectă şi unde anume trebuie depozitate ajutoarele", a spus o poliţistă, trimisă de superiori să dezlege misterul sacilor din Piaţa Constituţiei.

În timp ce oamenii legii căutau răspunsuri încingând telefoanele mobile, mai mulţi bărbaţi începuseră să încarce cu frenezie alimentele şi sacii cu haine, în două maşini Dacia Papuc.

"Aţi venit să aduceţi ajutoare? Dacă nu, atunci lăsaţi-ne în pace. Noi suntem cărăuşii. Nu vă putem spune unde le ducem", a spus unul dintre şoferi.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a cerut autorităţilor să îi sprijine pe sinistraţi astfel încât aceştia să nu se simtă "abandonaţi. (Au mai contribuit Cezar Pădurariu, Mirela Dădăcuş, Sandrinio Neagu)

Eroii din Săuceşti

Nu vor să fie vedete, însă sunt eroii unui sat întreg. Costel Tofan şi Dorel Iancu, funcţionari în Primăria Săuceşti din judeţul Bacău şI cei care au reuşit să salveze oameni, animale, lucruri agonisite o viaţă întreagă şi care au fost luate de ape într-o clipă.

Costel Tofan şi-a rugat prietenii să nu spună presei unde este. "Au venit ieri să mă filmeze şi mi-e deajuns. Nu-s un erou, sunt doar un funcţionar în Primărie. Oricine ar fi făcut asta în locul meu", a spus el. El era în sediul şcolii din Bogdan Vodă, o localitate vecină cu Săuceştiul, acolo unde au fost duse toate hârţoagle din Primărie şi unde sunt aduse ajutoarele.

"De când a venit puhoiul, am mers cot la cot cu jandarmii să încerc să scot oamenii din case. Îmi amintesc de un bătrân a cărui casă era aproape dărmată. Apa era de vreo doi metri şi nu-l vedeam nicăieri. Am intrat în curtea casei să-l caut, îl strigam, aveam şi o rangă cu care tot dădeam pe jos, gândindu-mă că poate s-o înecat. Până la urmă l-am găsit în fâneţe. A ţipat la mine că nu vrea să iasă, că stă să îşi păzească porcul. A trebuit să îl iau cu forţa. în clipele alea oamenii nu mai gândesc cum trebuie", a povestit Costel Tofan.

Medaliaţi pentru curaj

Dorel Iancu era "la Izvor", locul unde a fost amplasată tabăra pentru sinistraţi. L-am surprins tocmai în momentul când ajuta la descărcarea unui camion ce adusese apă minerală. "Nu e corect ce s-a întâmplat. Am văzut zeci de oameni rămaşi fără casă, fără ce-au construit o viaţă.

Nu au bani, sunt săraci. Puteţi să vă imaginaţi măcar cum o să le fie la iarnă, când vor trebui să stea în module din alea? Sunt bătrâni, cum o să reziste? Ce să vă povestesc...sunt prea multe de zis. Nu vă supăraţi pe mine, dar am multă treabă...", s-a scuzat Dorel Iancu.

Lângă el, tanti Maria, o femeie care a fost ajutată de Dorel să iasă din casă, nu ştie cum să-i mai mulţumească. "E un om extraordinar. Nu o să uit niciodată cum m-a ajutat să ies din casă. Mă înghiţea puhoiul dacă nu era el. Să-i dea Dumnezeu sănătate", a spus femeia.

Cei doi eroi ai Săuceştiului vor primi astăzi, în prezenţa prefectului Claudiu Şerban, o diplomă pentru curajul de care au dat dovadă la inundaţii.

Minerii din Valea Jiului ajută sinistraţii

Unităţile miniere din Valea Jiului îşi deschid puncte de colectare pentru minerii care vor să doneze bani sau alte materiale necesare familiilor din Moldova, care au fost lovite de inundaţii. Ortacii care doresc pot contribui financiar prin donaţii într-un cont deschis la CEC Bank, Agenţia Victoria - Bucureşti, cu nr. RO61CECEB00139RON2075675. Compania Naţională a Huilei Petroşani va coordona transportarea bunurilor donate de către angajaţii săi la Bucureşti, la sediul ministerului Economiei şi Comerţului.

Totodată, cei 10 mii de mineri din Valea Jiului vor renunţa şi la două mese primite înainte de intrarea în şut, iar banii rezultaţi din această acţiune vor fi trimişi către sinistraţii din Moldova. "Acest gest umanitar făcut de minerii Văii Jiului va aduce puţină alinare în casele celor greu încercaţi de catastrofele naturale produse în ultima perioadă", a declarat liderul ortacilor, Zoltan Lacataş.

Inundaţiile i-au distrus nunta

Ana-Maria lucrează la barul din centrul comunei ieşene Răchiteni. Trăia împreună cu părinţii şi cu alţi doi fraţi într-o casă pe care apa a culcat-o la pământ. La aproape o săptămână de la nenorocire, n-a găsit încă puterea de a merge să vadă ce-a mai rămas din căminul familiei. Fata urma să facă nuntă peste o săptămână, cu un băiat dintr-o comună învecinată, plecat acum la muncă în Italia.

Apoi, cei doi trebuiau să se mute împreună cu părinţii în casa din care n-a mai rămas nimic. "Ne facem planuri cu nunta asta de doi ani. Acum nu mai avem ce face, trebuie să aşteptăm până la anul. Am rămas fără nicio amintire de la el. Nici măcar o poyă, sau o scrisoare. Apa le-a luat pe toate. Îl aştept să vină din Italia peste două săptămâni să ne sfătuim ce-i de făcut", spune cuprinsă de amărăciune Ana-Maria Ghercă.

Mama s-a dus să ne ia de mâncare de la nenea primaru', noi ne jucăm cu sticlele prin apă
Georgel, 4 ani

Nu ştiu cum vom supravieţui toţi opt în cutia asta de chibrituri
Viorica Racu, Rădăuţi Prut, judeţul Botoşani