Ofensiva diplomatica irakiana pentru evitarea unui atac american

Irakul evoca revenirea inspectorilor internationali si cooperarea nuantata cu ONU

Confruntat cu amenintarile tot mai dese si mai dure cu o interventie militara declansata de Administratia Bush, Bagdadul isi multiplica demersurile diplomatice, incercand sa dezamorseze criza. Dintr-o atare perspectiva, cel mai reprezentativ gest de pana acum este vizita de lucru la Moscova a ministrului de Externe irakian Naji Sabri, prilej cu care acesta a conferit cu omologul sau rus, Igor Ivanov. Declaratia de presa a acestuia din urma a readus in actualitate pozitia Moscovei, care consta in respingerea unei interventii militare americane in Irak si sprijinirea solutionarii politice a crizei, in conformitate cu rezolutiile ONU. Rusia considera nefundamentate acuzatiile aduse de SUA acestei tari si spune ca nu gaseste nici un argument bine sustinut, care sa dovedeasca faptul ca Irakul reprezinta cu adevarat un pericol pentru Washington. In consecinta, Moscova a dat de inteles ca ea va opune veto-ul sau daca Consiliul de Securitate va fi chemat sa aprobe o interventie militara antiirakiana. "Am subliniat in repetate randuri ca o solutie militara va complica nu numai problema irakiana, dar si situatia in intregul Orient Mijlociu", a declarat Ivanov. Mai mult, el a adaugat ca un veto rus in Consiliul de Securitate "nu va fi necesar", intrucat el spera ca nu se va pune aceasta problema in organismul suprem al ONU. Ca urmare, Ivanov pledeaza pentru folosirea mijloacelor diplomatice, ca unica metoda viabila in reglementarea crizei. "Studiem declaratiile Washingtonului asupra caracterului inevitabil al unei solutii militare in problema irakiana", care "sunt de natura politica", a mai spus el. De retinut ca Moscova considera obligatorie revenirea observatorilor internationali ONU in Irak si a salutat invitarea la Bagdad a sefului acestora, Hans Blix. Opinia asupra acestui aspect nu e neglijata de Bagdad, care s-a aratat dispus si pregatit sa coopereze cu ONU, insa conditioneaza faptul de ridicarea sanctiunilor internationale la adresa lui si de restaurarea securitatii asupra intregului sau teritoriu. Astfel, dupa intrevederea pe care a avut-o, la Johannesburg, cu Kofi Annan, secretarul general al ONU, Tarik Aziz, vicepremier al Irakului, spunea ca, "daca se doreste o solutie a crizei, ea trebuie sa raspunda tuturor problemelor, si nu unui singur aspect". Evident dialogul Annan - Aziz a vizat mai ales delicata problema a revenirii la Bagdad a observatorilor ONU. Totodata, el a declarat: "Exista o criza, iar noi luam foarte in serios amenintarea (SUA - n.n.) si ne pregatim sa ne aparam tara" pana la ultimul om. Demersurile diplomatice irakiene si, in context, intoarcerea sa, nuantata, e drept, spre ONU gasesc un ecou favorabil in pozitia multor "mari" europeni. De pilda, seful diplomatiei franceze, Dominique de Villepin, sustinea ca e de competenta Consiliului de Securitate examinarea tuturor optiunilor, inclusiv militare, ce ar putea fi luate in seama. Iar un inalt responsabil european nuanta: "Vom fi impreuna cu ONU pana la capat", ceea ce mai inseamna ca, in cazul in care Casa Alba face un pas in directia Natiunilor Unite, ea ar putea gasi acolo urechi atente la preocuparile sale.