Nu doar deconspirare, ci asumarea răspunderii | adevarul.ro

Nu doar deconspirare, ci asumarea răspunderii

Publicat:
Ultima actualizare:
0

Dosarele de fost colaborator ori informator al serviciilor secrete est-germane (STASI) provoacă şi astăzi dezbateri aprinse la Berlin. Spre deosebire de România, care a trebuit să-şi cerşească

Dosarele de fost colaborator ori informator al serviciilor secrete est-germane (STASI) provoacă şi astăzi dezbateri aprinse la Berlin. Spre deosebire de România, care a trebuit să-şi cerşească accesul la arhivele fostei SecurităţI, Berlinul a deschis dosarele STASI imediat după căderea Cortinei de Fier, împiedicând distrugerea ori pierderea anumitor dosare importante. Marianne Birthler, directorul Consiliului de studiere a arhivelor STASI, a povestit ziarului Adevărul despre experienţa dosarelor în Germania, comentând şi "dosariada" din România zilelor acestea.
Foştii ofiţeri STASI invocă azi patriotismul
- Germania a început desecretizarea arhivelor STASI imediat după căderea Cortinei de Fier. Mai este astăzi demascarea foştilor colaboratori şi informatori ai Securităţii o prioritate în Germania?
- Deşi au trecut 16 ani de atunci, dosarele dictaturii comuniste din RDG mai este şi în acest moment un subiect important şi de actualitate pentru opinia publică şi scena politică germană. Fie că este vorba de comemorarea a 50 de ani de la Revoluţia din 17 iunie, fie că este vorba despre lansarea unui film despre Cortina de Fier, trecutul STASI este un constant subiect de dezbatere. Dar de cele mai multe ori sunt apariţiile şi declaraţiile arogante şi provocatoare ale foştilor ofiţeri STASI, care încearcă să-şi justifice faptele criminale într-un fel sau altul şi care încă mai au pretenţia că sunt singurii cunoscători ai adevărului despre trecut. şi toate aceste discuţii aprinse despre trecut arată că nu este importantă doar deconspirarea colaboratorilor şi informatorilor din fosta Siguranţă a RDG, ci mai ales asumarea personală a răspunderii pentru faptele şi atitudinea de supunere faţă de regim, de către fiecare dintre aceştia.
- Se poate spune că după 16 ani de prelucrare a dosarelor STASI, căreia i-au urmat o serie de deconspirări, societatea germană a fost complet curăţată?
- Nu există studii despre succesul muncii de deconspirare a foştilor STASI. Deconspirarea foştilor agenţi din RDG este văzută în Germania, în continuare, ca o problemă exclusiv a esticilor. Sunt însă ferm convinsă că fără verificarea dosarelor, Germania de Est nu ar fi avut o administraţie publică credibilă. Aceste verificări ale dosarelor persoanelor publice au împiedicat funcţionarea reţelei STASI. Desigur că vremea dezvăluirilor senzaţionale a trecut în Germania, însă după 16 ani de la sfârşitul dictaturii comuniste în RDG ne aflăm tot la început. Spre exemplu, acum se discută aprins despre influenţa STASI asupra activităţii Bundestagului.
Colaborarea cu serviciile RDG a dus la demisii
- Ce măsuri trebuie luate împotriva foştilor informatori şi colaboratori ai serviciilor de informaţie comuniste?
- În Germania, verificarea persoanelor din administraţia publică, a politicienilor sau a celor în poziţii de conducere în domeniul economiei nu este făcută de Consiliul de studiere a arhivelor STASI, ci de instituţii precum ministerele, Bundestagul, prefectura unui oraş. Consiliul verifica doar dacă există dovezi în dosarele STASI despre colaborarea persoanei respective cu securitatea est-germană şi scria un raport cu rezultatul cercetării. Noi nu am publicat liste cu informatorii serviciilor din Germania de Est. Ministerul, parlamentul sau prefectura au decis care sunt condiţiile pentru eventuala condamnare şi care sunt consecinţele descoperirii unei colaborări cu STASI. De multe ori, presa sau istoricii au făcut dezvăluiri despre astfel de cazuri. Oricine are dreptul să ceară o astfel de verificare instituţiei noastre. Deşi nu există o lege care să prevadă o pedeapsă pentru munca de informator al serviciilor secrete comuniste, de cele mai multe ori dovedirea acestei activităţi a condus la demiterea sau retragerea din funcţie a persoanelor acuzate.
- A fost acuzat vreodată Consiliul de politizarea muncii de verificare a dosarelor STASI?
- Da, de câteva ori. Criticile au venit mai ales din partea socialiştilor germani (PDS). Dar Consiliul funcţionează după reguli stricte, independent de partide sau ministere.
- Istoricii spun că instrumentele fostei Securităţi din România sunt asemănătoare celor folosite de STASI
- Din datele pe care le am, în anii '70 şi '80, cel puţin, Securitatea românească a acţionat mult mai agresiv şi la vedere decât serviciile din RDG.
Informatorul şi colaboratorul, la fel de vinovaţi
- CNSAS a făcut publice dosarele mai multor politicieni care au fost informatori sau colaboratori ai Securităţii. Unii dintre ei motivează acum că au colaborat cu serviciile secrete din patriotism. Cât credit poate fi acordat unei astfel de declaraţii?
- Da, şi STASI avea pregătit pentru fiecare dintre informatorii săi câte un argument de a convinge precum: construirea socialismului, oprirea nedreptăţii, lupta pentru pace, dialogul critic cu statul. În final, importantă era decizia dacă respectiva persoană dădea curs ofertei Securităţii. Niciun informator nu deţinea controlul asupra modului în care Serviciile utilizau informaţiile furnizate de el.
- Deci gradul de vină este acelaşi pentru informatori şi colaboratori?
- Noi nu facem diferenţă între informatorii care participau la represiunea politică şi cei care nu o făceau. Spre deosebire de România, Germania consideră întregul aparat al Securităţii drept instrument de represiune. Acesta nu exclude faptul ca fiecare caz să fie evaluat individual.
Autoverificarea Partidelor este bine-venită
- În România, anumite partide şi ong-uri cer verificarea dosarelor tuturor politicienilor. Credeţi că este necesar acest lucru?
- Nu ajunge să dovedeşti că unul sau altul a fost informator. Fiecare caz trebuie discutat individual. Decizia partidelor, a parlamentelor sau a administraţiei publice de a se autoverifica este bine-venită. În Germania, astfel de decizii au ajutat la clarificarea situaţiei şi au atras încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.
- În acest moment mai există în România câteva sute de mii de dosare ale Securităţii care au rămas secretizate pe motive de siguranţă naţională. Cum vedeţi dvs. situaţia aceasta?
- Dacă acest lucru lezează criteriul echităţii în cadrul procesului de verificare, înseamnă că aveţi o problemă mare în România. În Germania, munca de deconspirare a Consiliului are atâta credit printre cetăţeni şi pentru că nu există dosare tabu în arhiva STASI.
- Cum evaluaţi colaborarea cu CNSAS, pe care a invocat-o fostul director al CNSAS, Gheorghe Onişoru?
- Până acum am avut doar contacte sporadice cu CNSAS. Mi se pare extrem de important să existe un dialog continuu între Consilii de studiere a arhivelor serviciilor din diferite ţări, pentru că de cele mai multe ori serviciile secrete au lucrat împreună.

"Întotdeauna, după căderea unei dictaturi, vechile elitele se împotrivesc desconspirării trecutului şi opun rezistenţă la deschiderea arhivelor serviciilor secrete. În Germania, nu puterea a fost cea care a deschis arhivele secrete. Ci opinia publică democratică a cerut-o!"
Marianne Birthler,
directorul Consiliului de studiere a arhivelor STASI

Top articole

Partenerii noștri