Nebunie cu repetiţie la înscrierea în clasa a IX-a

Este adevărat că Ministerul Educaţiei a desfiinţat examenul de admitere în licee. Cu toate acestea, completarea fişei de înscriere se dovedeşte un test la fel de dificil. O singură cifră

Este adevărat că Ministerul Educaţiei a desfiinţat examenul de admitere în licee. Cu toate acestea, completarea fişei de înscriere se dovedeşte un test la fel de dificil. O singură cifră greşită şi elevul se va trezi aruncat într-un liceu la care nici nu se gândise.

Zilele acestea, elevi şi părinţi se chinuie să completeze un formular complicat, "ajutaţi" de o broşură groasă şi întortocheată, care în cazul Bucureştiului numără peste 70 de pagini.

Tot acest stres se adaugă celui cauzat de schimbările dese ale regulilor de admitere şi evaluare, operate de miniştrii care s-au succedat în ultimii zece ani. Rugat de ziarul "Adevărul" să comenteze situaţia, ministrul Cristian Adomniţei a refuzat, motivând că se află în concediu pentru a-şi face campanie. Ieri, el a participat la un cros electoral pe străzile Iaşiului.

Ministrul educaţiei aleargă cu Gabi Szabo în campania electorală, în vreme ce elevii de-a VIII-a aleargă de la şcoală acasă şi înapoi, înnebuniţi că nu ştiu să completeze fişele pentru liceu

Să fii absolvent de clasa a VIII-a în România zilelor noastre, nu-i tocmai floare la ureche. Schimbările i-au zăpăcit pe elevi, care nu reuşesc să facă faţă procesului de admitere în liceu.

Dacă intri zilele astea într-o casă cu absolvent de clasa a VIII-a, o să observi o activitate febrilă. În jurul unei mese mari, familia reunită citeşte şi reciteşte broşura de admitere în învăţământul liceal, subliniază cu markerul paragrafe ce trebuie aprofundate, pune semne de întrebare, întocmeşte liste cu preferinţe şi coduri...

Un lucru e clar: din pricina numeroaselor schimbări pe care le-a făcut Ministerul Educaţiei în învăţământul preuniversitar pe parcursul timpului, admiterea în liceu a devenit un proces complicat.

Fişe peste anexe...

Irina, 14 ani, din Bucureşti, e unul dintre cei 214.162 de copii care termină anul acesta clasa a VIII-a. După ce-a dat tezele unice şi ştiind cu aproximaţie media anilor de gimnaziu, preconizează că va avea o medie de admitere în jurul a 8.65. La ce licee din Bucureşti intră ea cu media asta? Şi cum să completeze fişa de înscriere, ca să nu aibă surprize?

Dacă vrea la intensiv - franceză, să dea sau să nu dea proba de limbă modernă? "Doamna directoare n-a ştiut să-mi spună dacă trebuie să dau proba asta. A zis să mă interesez şi, dac-o dau, să-i cer anexa la fişă...", că da, mai e şi o anexă la fişa de înscriere pe care ţi-o eliberează şcoala dacă dai probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limba modernă sau maternă. Ghidul admiterii la liceu, publicat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, are peste 70 de pagini pline cu indicaţii.

La Iaşi, broşura de admitere are 25 de pagini. "Am primit broşura sub semnătură, însă nu am înţeles cum trebuie completată fişa. Mizăm pe ajutorul profesorului-diriginte", ne-a mărturisit mama unei eleve de clasa a VIII-a din Iaşi, care a dorit să-şi păstreze anonimatul pentru a nu periclita situaţia şcolară a copilului.

Media contează

Partea proastă e că toate schimbările din ultimii ani - ba examen, ba Capacitate, ba Teste Naţionale - i-au zăpăcit şi pe profesori. Care nu mai ştiu nici ei cum să-şi sfătuiască elevii. Contează media sau opţiunea? Încercăm un exerciţiu: Irina, media de admitere 8.65. Lista ei de opţiuni: 118 (Liceul "Ion Neculce" - Filologie), 121 (Liceul "Jean Monnet" - Filologie), 269 (Liceul "Ion Barbu" - Filologie).

În paralel, Andrei, cu media de admitere 8.40 şi având pe fişa de înscriere codul Liceului "Ion Barbu" (269), ca primă opţiune. Dacă primele două opţiuni ale Irinei nu sunt valabile - nu mai sunt locuri acolo - cine are prioritate la "Ion Barbu"? Ea, cu media mai mare, dar cu a treia opţiune? El, cu medie mai mică, dar cu prima opţiune? "În cazul acesta, fata are, evident, prioritate. Categoric", spune Marian Banu, purtător de cuvânt la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). "Opţiunea trebuie susţinută de medie".

În acest timp, ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, aflat în plină campanie electorală, este ocupat să alerge la cros împreună cu atleta Gabriela Szabo. "Nu fac nicio declaraţie. Sunt în concediu. Putem vorbi doar subiecte legate de campanie", a declarat scurt ministrul.

Nu fac nicio declaraţie. Sunt în concediu. Putem vorbi doar de subiecte legate de campanie Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei

Calendarul admiterii

12 - 20 iunie - completarea opţiunilor în fişele de înscriere 12 - 21 iunie - introducerea, în baza de date computerizată, a datelor din fişele de înscriere 13 - 22 iunie - verificarea fişelor de către părinţi şi candidaţi 27 iunie - repartizarea computerizată în învăţământul de stat

Scandal şi pe subiectele de la bac

Mai multe profesoare de la Şcoala Centrală din Bucureşti, în frunte cu autoarea de manuale Florina Rogalschi, au cerut, zilele trecute, eliminarea unora dintre subiectele pentru proba orală la limba română de la bacalaureat. Motivul? Proba orală a devenit o probă de comunicare, şi nu una de testare a competenţelor literare şi culturale ale elevilor.

Eminescu, înlocuit de Scheele

"În loc să vorbească despre marii autori, liceenii trebuie să abordeze subiecte de legislaţie europeană, de administraţie sau să analizeze pur şi simplu texte fără valoare", a spus autoarea de manuale, profesoara Rogalschi, citată de NewsIn. Rogalschi nu este de acord cu subiecte de genul: întoarcere în Bucureştiul interbelic, anii '80 - mărturii orale, ghidul fondurilor europene, Raportul Comisiei Tismăneanu sau Pactul pentru Educaţie.

Poziţia profesoarei este susţinută şi de fostul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, cea care a cerut eliminarea a 12 subiecte, care presupun comentarea unor articole din ziare, un discurs al fostului şef al Delegaţiei CE, Jonathan Scheele, un raport al unei case de sondaje sau Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Subiectele nu se vor schimba

Andronescu este de părere că ministerul a abandonat texte literare valoroase şi le-a înlocuit "cu texte fără valoare care duc cu gândul la politizarea şcolii".

Într-o dezbatere care a avut loc, miercuri, în comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, Mihail Stan, consilier la Centrul Naţional pentru Curriculum, a susţinut că proba orală de română este în concordanţă cu o programă nouă.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Zvetlana Preoteasa, a spus că subiectele probei orale de limba şi literatura română de la bacalaureatul din acest an nu vor fi schimbate.

Oare nemţii şi-au scos de la bacalaureat textele de Schiller şi Goethe? Ecaterina Andronescu, deputat PSD

Câţi miniştri, atâtea reforme

În 1999, Andrei Marga introduce examenul de capacitate; pe lângă susţinerea capacităţii, absolvenţii susţineau şi examen de admitere

În 2000, s-a renunţat la examenul scris de admitere şi s-a menţinut capacitatea; începe să se ia în considerare şi media anilor de gimnaziu

În 2001, în timpul Ecaterinei Andronescu, se introduce repartizarea computerizată

În 2004, în timpul lui Alexandru Athanasiu, capacitatea se transformă în Teste Naţionale, acestea reprezentau 50% din media de admitere

În 2006, Mihail Hărdău a propus ca Testele Naţionale să fie înlocuite cu teze unice

În 2007, Cristian Adomniţei a înlocuit Testele Naţionale cu tezele unice