NATO pregateste trei forte de reactie rapida si ofera Moscovei un nou parteneriat

Confruntat cu semne de intrebare privind rolul si rostul sau ca alianta militara, dupa interventia Americii in Afganistan fara aportul militar al aliatilor, NATO urmeaza sa formeze trei forte de

Confruntat cu semne de intrebare privind rolul si rostul sau ca alianta militara, dupa interventia Americii in Afganistan fara aportul militar al aliatilor, NATO urmeaza sa formeze trei forte de reactie rapida care sa fie capabile sa gestioneze trei crize separate, desfasurate simultan, oriunde in lume, informeaza cotidianele britanice "The Times" si "The Independent". Conform celor doua publicatii, Alianta isi propune sa poata desfasura peste 100.000 de militari intr-o singura campanie si planuieste crearea unei forte totale de 250.000 de militari, gata sa lupte in conflicte situate in orice parte a lumii, pe o durata de pana la doi ani. In prezent, NATO dispune de o singura unitate complet operationala capabila de a fi desfasurata rapid in eventuale locuri de criza si ea va constitui varful de lance al NATO in "noul tip de conflict", conturat dupa sfarsitul Razboiului Rece. Condusa de britanici, care asigura si 60 la suta dintre soldati, Allied Rapid Reaction Corps (ARRC), cum este denumita actuala unitate de reactie rapida, are baza la Rheindahlen, in Germania, si urmeaza a fi alaturata altor doua corpuri asemanatore, alcatuite dupa modelul ei. Cele doua forte multinationale aflate in faza de proiect, sunt de asteptat a fi formate din unitatea franco-germana numita Eurocorps si din cele cinci corpuri care se formeaza in prezent sub comandament italian, spaniol, german, olandez si turcesc. Anuntata reformare a efectivelor NATO urmeaza a fi discutata la summit-ul ministrilor de Externe ai tarilor membre, care va avea loc in mai, la Reyjkavik, unde se vor discuta de asemenea candidaturile statelor ce vor sa se alature Aliantei. In ciuda proiectelor ambitioase insa, discutiile asupra viitorului NATO nu vor fi lipsite de controverse, nefiind foarte clar cat de bine vor functiona cele trei forte de reactie rapida, mai ales ca ele vor fi dublate, conform rezolutiilor UE de la Nisa, de Forta de Reactie Rapida europeana ale carei relatii cu Alianta nu au fost inca definite (multe state din UE care vor furniza soldati Fortei europene sunt in acelasi timp membre NATO si este foarte putin probabil ca vor avea resurse pentru a asigura alte trupe pentru fortele aliate). In plus, asa cum precizeaza analistii, exista foarte putine sanse ca NATO sa poata functiona eficient fara un aport semnificativ al SUA (asa cum a actionat Washingtonul in Afganistan, numai cu sustinerea diplomatica a NATO), fortele aliate depinzand intr-un grad ridicat de forta aeriana si de sistemele de comunicatii performante ale Americii. Rusia va avea statut egal cu ceilalti membri, dar nu si dreptul de veto Tot la summit-ul Aliantei de la Reyjkavik, ministrii de Externe din tarile NATO urmeaza sa reglementeze printr-o rezolutie o alta problema, fundamentala pentru viitorul Aliantei. O data cu schimbarea atmosferei in relatiile cu Moscova dupa sustinerea fara echivoc a acesteia fata de campania americana impotriva terorismului, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord va oferi Rusiei un nou tip de relatie - o schimbare de optica si abordare ce va transforma NATO dintr-o alianta militara intr-o organizatie politica si de securitate, care va reuni cele doua tabere beligerante din timpul Razboiului Rece. La sfarsitul saptamanii trecute, dupa o reuniune cu usile inchise desfasurata la Londra, ambasadorii statelor NATO au ajuns la un acord in privinta colaborarii cu Rusia, inaintea valului de extindere din noiembrie care apare din ce in ce mai conturat ca avand in componenta cele trei state baltice, foste membre ale URSS. Dupa refuzul SUA de a acorda Rusiei statutul propus imediat dupa 11 septembrie de Marea Britanie, ambasadorii NATO au ajuns la o noua formula ce va fi pusa pe hartie, dupa acordul presedintelui Putin, la Reyjkavik. In termenii propunerii concepute la Londra, Federatia Rusa va avea un statut egal cu ceilalti membri ai NATO, transformand Consiliul Nord-Atlantic (NAC) - forumul de decizie politica al Aliantei - intr-un organism cu 20 de membri. Nefiind membru cu drepturi depline, Rusia nu va avea totusi dreptul de veto in privinta chestiunilor legate de "interese vitale ale vreunui membru" sau in privinta deciziilor militare, conform surselor diplomatice din cadrul Aliantei citate de "Financial Times". De asemenea, termenii articolului 5 al Tratatului, care prevad interventia tuturor aliatilor in cazul in care unul dintre ei este atacat, nu se vor aplica Rusiei - o masura menita sa protejeze suspiciunile cu care China priveste noua relatie a Moscovei cu NATO. Cele aproximativ 12 chestiuni in care Rusiei i se acoda un cuvant greu de spus vor include subiecte cum ar fi operatiunile NATO de mentinere a pacii sau schimbul de informatii cu privire al armele de distrugere in masa. Pentru a impiedica un blocaj la nivelul NAC, ambasadorii NATO au introdus un sistem de siguranta care va permite retragerea propunerilor de rezolutie la care consensul - mecanismul fundamental al adoptarii deciziilor in cadrul Aliantei - se dovedeste imposibil de atins. In momentul de fata, cooperarea NATO cu Rusia este asigurata de Consiliul de Parteneriat Permanent, formula 19+1, care se rezuma la informarea Moscovei asupra deciziilor luate deja de aliati.