Miza neregulilor de la examenul de specialitate

Medicii rezidenţi în an terminal s-au plâns pe pagina de Facebook a ministrului Sănătăţii de neregulile examenului

Pentru prima oară, Ministerul Sănătăţii a luat la puricat modul în care se face repartiţia medicilor la examenul de specialitate, cel care le dă drept de liberă practică. Neregulile în arondarea candidaţilor există de 20 de ani, unii dintre candidaţi încercând, astfel, să scape de comisiile mai dure, în care examenul se dă „pe bune”.

Anchetă de amploare după ce oficialii din Ministerul Sănătăţii au descoperit nereguli grave privind organizarea examenului de specialist, cel care, odată promovat, le asigură medicilor rezidenţi dreptul la liberă practică.

 După ce au luat la puricat listele cu cei care vor participa la examen în perioada 19 octombrie - 19 noiembrie, autorităţile au descoperit că arondarea unora dintre candidaţi nu era făcută după numele de familie, ci după prenume, ceea ce contravine metodologiei. 

Problemele, depistate strict în comisiile din Bucureşti, nu sunt însă noi, ci ele există dintotdeauna, susţin cei din sistem, care aşteaptă cu sufletul la gură rezultatele controlului dispus de Ministerul Sănătăţii în urmă cu două zile.

„Această mică încurcătură schimbă persoanele care examinează viitorii medici specialişti”, a scris ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, precizând că vor fi luate măsuri împotriva celor care au greşit. Între timp, deşi examenul stă să bată la uşă, la Ministerul Sănătăţii se lucrează la foc continuu pentru refacerea listelor. 

Sinescu: „ Condiţiile trebuie să fie egale pentru toţi”

Totul porneşte chiar de la lege, care este prost făcută, susţine academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti. 

„La comisiile din universităţi ajung listele cu medicii înscrişi la direcţiile judeţene de sănătate publică şi la cea din Bucureşti. Legea le permite acum candidaţilor care au făcut rezidenţiatul într-un centru să dea examenul de specialist într-un alt centru, ceea ce nu e în regulă. Există însă şi aceste situaţii, aceste artificii menite să scadă din valoarea unui concurs. Spre exemplu, un tânăr care a făcut cinci anii de rezidenţiat în Bucureşti poate să dea examenul de spcialitate la Craiova, ca să evite o comisie mai dură. Dar situaţia în care candidatul să fie trecut cu prenume în loc de nume doar pentru a scăpa de o comisie este de neacceptat. Condiţiile trebuie să fie egale pentru toţi”, a explicat academicianul Ioanel Sinescu. 

Concret, medicii rezidenţi în an terminal s-au plâns chiar pe pagina de Facebook a ministrului Sănătăţii, bulversaţi că deşi examinările ar trebui să înceapă, lipsesc cu desăvârşire detalii legate de componenţa comisiilor de examen, a locului, datei şi orei concursului. Bogdan-Gabriel cu prenumele Stoica, Claudiu-Octavian cu prenumele Ungureanu sunt doar câteva dintre greşelile de pe liste. 

„Practica asta există de când am intrat eu la rezidenţiat. Miza e să dai examen de specialitate cu o comisie mai îngăduitoare şi, câtă vreme oameni din Ministerul Sănătăţii care sunt de nemişcat din scaun vor fi tot acolo, nu se va schimba mare lucru. Ei fac totul după bunul lor plac. Se întâmplă de 20 de ani şi nu doar la examenul de specialitate. Şi la cel de primariat este la fel. Sunt comisii foarte exigente şi altele mai puţin exigente. Cei care îşi fac treaba sunt ocoliţi”, arată Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. 

80% din cei care susţin examenul de specialist îl şi promovează

De fapt, 80% din cei care susţin examenul de specialist îl şi promovează. „A scădea sub un anumit nivel nu-şi poate permite nimeni. Trebuie să te gândeşti, ca şef de comisie, că îi dai certificat de specialist unui om care va ajunge să trateze bolnavi. Nu poţi fi medic specialist de nota cinci sau şase”, a completat academicianul Ioanel Sinescu. 

Pe de altă parte, profesorul Florian Popa, vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat spune că înainte se făceau astfel de artificii, dar situaţiile respective erau destul de rare. „Nu ştiu dacă a devenit un fenomen, dar înseamnă că există o preferinţă pentru anumite comisii dacă s-a autosesizat chiar şi Ministerul Sănătăţii. Înainte nu era un fenomen, erau cazuri izolate, vorbim de regulă de rezidenţi care făceau rezidenţiatul într-o anumită clinică şi doreau să susţină examenul acolo, mizând pe faptul că sunt cunoscuţi de comisie sau de o parte din comisie”, a completat Popa.

Examen de rezidenţiat, unic pe ţară 

Însă înainte de a ajunge la examenul de specialitate care, contrar credinţelor, nu este unul pur formal, ci presupune gândire critică şi îndemânare din partea candidaţilor, aceştia sunt nevoiţi să dea rezidenţiatul. În 2016, concursul naţional va redeveni unul centralizat, cu subiecte unice, cu repartizare unică pe ţară. În 2016, au fost scoase la concurs peste 3.000 de locuri pentru absolvenţii de medicină, 240 pentru cei de medicină dentară şi 126 pentru absolvenţii de farmacie.

Concursul se desfăşoară în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. O altă noutate pentru acest an este introducerea unor specialitati noi – cardiologie pediatrică, gastro-enterologie pediatrică, nefrologie pediatrică, oncologie şi hematologie pediatrică, pneumologie pediatrică şi microbiologie clinică.