Lupta stransa pentru presedintia Serbiei

Kostunita si Labus - fosti parteneri, acum principali adversari

Cetatenii Serbiei, tara care alaturi de Muntenegru formeaza federatia iugoslava, se pregatesc sa-si aleaga, duminica, un nou presedinte. Acesta il va inlocui pe Milan Milutinovici, aflat, alaturi de fostul presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, pe lista criminalilor de razboi in dosarul Kosovo, lista intocmita de Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) pentru crime de razboi. Principalii adversari in cursa prezidentiala de la Belgrad, in care s-au inscris 11 candidati, sunt actualul presedinte iugoslav, Voislav Kostunita, venit la putere acum doi ani, dupa inlaturarea regimului lui Milosevici, si vicepremierul federal, Miroliub Labus, un economist reformist, favorit al premierului sarb, Zoran Djindjici. De altfel, majoritatea analistilor considera ca alegerile prezidentiale de duminica aceasta sunt o continuare a luptei pentru putere intre Djindjici, un reformist prooccidental, si Kostunita, considerat un nationalist moderat, traditionalist si continuator al modelului patriarhal, instituit de Tito si continuat de Milosevici. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, Kostunita, candidat din partea Partidului Democratic din Serbia (DSS), si Labus, care candideaza oficial in numele unui "grup de cetateni", dar este sustinut, in realitate de Djindjici, sunt creditati cu sanse aproape egale (35 si, respectiv, 33 de procente) si nici unul dintre ei nu ar putea castiga din prima runda a alegerilor, pentru ca ar avea nevoie de peste 50 la suta din voturi. Intr-un al doilea tur de scrutin, programat sa aiba loc, daca va fi necesar, peste doua saptamani, analistii considera ca actualul presedinte Kostunita are mai multe sanse sa invinga, beneficiind de voturile ultranationalistilor lui Voislav Seseli, pozitionat de sondajele de opinie pe locul trei, cu 10-19 procente. Printre temele campaniei electorale au figurat lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate, reforma economica si institutionala si relatiile cu Occidentul. Kostunita se pronunta pentru un program de reforma aplicat intr-un ritm mai lent, tinand cont de contextul social si psihologic. Totodata el crede ca Belgradul nu trebuie sa se supuna "diktatelor" comunitatii internationale, ci sa opteze pentru demnitate. Kostunita se opune si extradarii actualului presedinte sarb, Milan Milutinovici, la Haga, afirmand ca acesta trebuie judecat de un tribunal intern. Totodata, presedintele iugoslav a lansat si mesaje nationaliste, care cu siguranta i-au sporit popularitatea. In timpul campaniei electorale el a afirmat ca granita cu Republika Srpska (RS), entitatea sarbeasca a Bosniei, este "temporara", sugerand ca RS s-ar putea alipi intr-o zi Serbiei. Kostunita a mai spus ca expertii internationali care lucreaza in echipa lui Djindjici ar trebui inlaturati. De cealalta parte, Labus, considerat de multi drept lipsit de charisma, propune un program de reforma soc, proiecte ample de infrastructura, care sa permita integrarea Serbiei in Uniunea Europeana. Labus mizeaza, pentru realizarea acestor obiective, pe relatiile sale directe cu institutiile internationale. Mesajul electoral al ultranationalistului Voislav Seseli, lider al Partidului Radical Sarb, s-a axat in special pe lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. El este sprijinit de Slobodan Milosevici, care a preferat sa-l sustina pe Seseli, si nu pe cei doi candidati propusi de gruparile create dupa divizarea propriei formatiuni, Partidul Socialist Sarb. Desi nu demult au fost aliati in campania de inlaturare a lui Milosevici, Kostunita si Djindjici s-au distantat din ce in ce mai mult in cei doi ani care au trecut de la schimbarea regimului, ajungand acum sa nu-si mai vorbeasca. Ruptura dintre ei a iesit la lumina in iunie, anul trecut, cand premierul sarb a luat hotararea sa-l extradeze pe Milosevici la Haga, in pofida opozitiei lui Kostunita. Lupta dintre cei doi pentru putere s-a acutizat, ducand in vara acestui an la scindarea coalitiei DOS (Opozitia Democratica din Serbia), aflata la putere. Formatiunea lui Kostunita, DSS, a parasit coalitia, fiind urmata de alte patru partide mai mici. Restul formatiunilor i-au ramas fidele premierului Djindjici, care controleaza inca o mare parte a Parlamentului. Comentatorii politici de la Belgrad considera ca, in eventualitatea in care Kostunita va deveni presedinte, lupta dintre acesta si Djindjici se va inrautati. Kostunita a promis deja ca una dintre primele masuri pe care le va adopta va fi dizolvarea Parlamentului si convocarea alegerilor anticipate, ceea ce ar putea duce la inlaturarea lui Djindjici.