Leishmaniaza, un pericol pentru românii din Spania şi Italia

Românii care muncesc în Italia şi Spania sunt expuşi unui nou risc: infestarea cu Leishmaniaza, o boală necontagioasă specifică bazinului mediteraneean, care poate duce la

Românii care muncesc în Italia şi Spania sunt expuşi unui nou risc: infestarea cu Leishmaniaza, o boală necontagioasă specifică bazinului mediteraneean, care poate duce la moarte.

Maladia există şi în Grecia, Malta şi Turcia. Cei mai expuşi la contaminarea cu această boală sunt cei care muncesc în aer liber şi cei care se expun mult la soare, deoarece boala se transmite doar prin înţepătura unei insecte de nisip, denumită Phlebotomus.

Boală letală

Există două categorii de Leishmaniaza: cutanată, manifestată prin apariţia unor leziuni tipice la nivelul pielii, şi cea viscerală, care afectează măduva hematogenă şi organele limfatice. Simptomele sunt similare în cazul ambelor forme: febră îndelungată, ficat şi splină mărite, ganglioni palpabili.

"Leishmaniaza viscerală este o afecţiune parazitară gravă, cu evolutie letală în lipsa unui tratament specific. Debutul şi evoluţia au un caracter insidios, lent, cu febră, scădere în greutate, anemie, număr mare de trombocite, astenie, în general aspect de boală sistemică gravă", ne-a spus Simin-Aysel Florescu, doctor în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Bucureşti.

De la insectă, prin imigranţi, până în România

Românii din Spania şi Italia sunt principalii "importatori" ai bolii. Printre puţinele spitale din ţară care se ocupă de pacienţii infestaţi cu Leishmaniaza se numără Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş, din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

Spitalul din Capitală se confruntă constant cu astfel de cazuri: "În fiecare an, începând din 1999, există câteva cazuri de leishmaniaza viscerală la pacienţii români. Majoritatea cazurilor provin din Spania si Italia, iar anul acesta am avut deocamdată sub cinci pacienţi cu această boală. Principala problemă este dificultatea descoperirii şi diagnosticării maladiei", spune Simin-Aysel Florescu.

Medicamente toxice pentru bolnavi

Dacă reprezentanţii spitalului din Bucureşti nu se plâng de lipsa medicamentelor necesare, pentru cei din Constanţa lipsa tratamentului adecvat este acută: "Ne confruntăm cu problema medicamentelor necesare, pentru că firmele care le comercializează nu sunt interesate de piaţa românească, întrucât aici există puţine cazuri.

Noi am tratat bolnavii de leishmaniază viscerală cu amfotericina B, care este însă foarte toxică şi atacă rinichii. Unul dintre pacienţi a avut insuficienţă renală, dar acum este în afara oricărui risc ", afirmă Roxana Cernat, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa.

Chiar dacă boala este tratată, există un alt pericol: în timp, pot apărea repercusiuni, în special în cazul celor cu imunitate scăzută. Cele mai expuse la astfel de recăderi sunt persoanele infestate cu HIV: "În cazul bolnavilor de leishmaniază, recăderile pot apărea după ani sau chiar zeci de ani, cei mai expuşi fiind imunodeprimaţii", spune Roxana Cernat.

Alte medicamente folosite în tratarea bolii sunt sărurile de antimoniu, pentamidina, amfotericina, miltefosina şi ketoconazolul. Până în prezent, în România, nicio persoană infestată cu această boală nu a murit şi singurele cazuri de leishmaniază "autohtonă" s-au înregistrat în anii '50, în sudul României, zonă cu temperaturi mai ridicate.

Virusul se poate extinde şi în România

Situaţia poate deveni însă periculoasă şi în ţara noastră: "Din cauza fenomenului încălzirii globale, care afectează şi România, există tendinţa migrării vectorilor, (n.r. - insectele purtătoare de microbi) care pot transmite diferite boli către zonele temperate sau mai reci. Acest lucru poate atrage şi extinderea ariei de transmitere a bolilor iniţial cu specific mai cald, inclusiv leishmaniaza viscerală.

De altfel, în sudul României există subspecii ale flebotomului (n.r. - insecta "vinovată" de răspândirea maladiei) care, teoretic, ar putea transmite parazitul", atrage atenţia Simin-Aysel Florescu, doctor în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Bucureşti.