La Copenhaga s-au pus bazele Europei Mari

* Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Ciprul si Malta - primite in Uniunea Europeana * Romania si Bulgaria - programate pentru 2007 * Situatia Turciei va mai fi evaluata in 2004

Dupa negocieri aprige, care s-au prelungit cu mult peste ora fixata, liderii Uniunii Europene reuniti, vineri, la Copenhaga, si-au anuntat decizia istorica de a invita in randurile lor opt state din Europa de Est - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia si Lituania - si doua state mediteraneene - Malta si Ciprul grecesc (partea turca ar urma sa fie integrata imediat dupa un eventual acord politic de reunificare a insulei). Romania si Bulgaria vor urma in 2007, daca isi continua reformele necesare adaptarii la standardele comunitare, iar data de incepere a negocierilor cu Turcia va fi decisa in 2004, cand va avea loc o evaluare a modului in care Ankara respecta criteriile democratice necesare aderarii. Rezultatul negocierilor a parut sa multumeasca pe toata lumea, cu exceptia Turciei; liderii europeni au rasuflat usurati ca extinderea nu va costa mai mult decat anticipasera, ba chiar se va mentine sub plafonul fixat in cadrul ultimului buget comunitar. La randul lor, reprezentantii noilor membri au fost multumiti ca au mai "smuls" niste fonduri suplimentare. Cat despre liderii romani si bulgari, ei au recunoscut ca au obtinut, la Copenhaga, tot ceea ce puteau spera - promisiunea ferma a admiterii lor in Uniune in 2007, fonduri de preaderare marite si o "foaie de drum" detaliata. Pana si oficialii polonezi, marii carcotasi ai summitului, au parut satisfacuti de ultima oferta a Uniunii. Incrancenarea cu care au negociat, pana in ultimul moment, a dat roade: au obtinut din partea Celor 15 redirectionarea unui miliard de euro din fondurile structurale sub forma ajutoarelor directe, care ar urma platite fermierilor incepand din 2005. In plus, Varsovia a mai primit din partea Uniunii 108 milioane de euro pentru securizarea frontierelor. Ceilalti viitori membri au obtinut, fiecare in parte, derogari importante de la normele comunitare, diverse compensatii financiare si fonduri suplimentare. In final, costul extinderii in perioada 2004-2006 s-a ridicat la 40,8 miliarde euro (dintre care Polonia primeste aproape jumatate). Cei zece noi membri vor semna tratatul de preaderare la Atena, in timpul presedintiei grecesti a Uniunii, la 16 aprilie 2003. Urmeaza o perioada de ratificare a acestor tratate in toate capitalele europene, dupa care, la 1 mai 2004, vor deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii, putand participa la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2004. "Europa Mare" va avea, atunci, 450 de milioane de locuitori, si o suprafata de patru milioane de kilometri patrati. Promisiuni ferme pentru Romania si Bulgaria Romania si Bulgaria au primit, la Copenhaga, o serie de semnale pozitive, menite sa dea un impuls eforturilor de aderare. Pentru prima oara, un document oficial al Consiliului European a mentionat ca obiectiv al Celor 15 admiterea Romaniei si Bulgariei in 2007. Formularea din concluziile summitului se refera la un singur proces de extindere, "inclusiv si ireversibil", din care cele doua tari fac parte. Textul mai garanteaza ca "negocierile de aderare vor continua pe aceleasi baze si se vor ghida dupa aceleasi principii ca si pana acum". Cu alte cuvinte, o Europa cu 25 de membri nu le va face greutati celor doi candidati ramasi in cursa si se va comporta in acelasi fel in care s-au comportat Cei 15. Liderii europeni au aprobat, de asemenea, propunerile Comisiei Europene privind fixarea unor "foi de drum" detaliate pentru aderarea celor doua tari, precum si suplimentarea, cu 20 la suta, a fondurilor de preaderare. (Romania va primi 860 de milioane de euro in 2004, 931 de milioane in 2005 si un miliard in 2006). Liderii europeni atrag, insa, atentia ca admiterea in 2007 nu va fi automata, ci va depinde de progresele obtinute in adoptarea aquis-ului comunitar de catre guvernele de la Bucuresti si Sofia. Pe de alta parte, cele doua tari nu vor fi admise neaparat "la pachet", amandoua in acelasi timp, decat daca progresele lor vor fi comparabile. Daca una dintre ele va ramane mult in urma celeilalte (asa cum este Romania acum in urma Bulgariei, care a inchis majoritatea capitolelor de negociere), data intrarii in Uniune a candidatului "premiant" nu va fi intarziata, pentru a-l astepta pe "codas".