La Cluj se face din noapte zi

In buna traditie a unui festival, TIFF isi alimenteaza oaspetii cu filme, iar clujenii semneaza condica la orice gen de pelicula, fara discriminari. Spectatorii s-au inghesuit, joi seara, sa vada un

In buna traditie a unui festival, TIFF isi alimenteaza oaspetii cu filme, iar clujenii semneaza condica la orice gen de pelicula, fara discriminari. Spectatorii s-au inghesuit, joi seara, sa vada un film cu o soarta neobisnuita: "Thalassa, Thalassa", o coproductie Romania-Germania, regizat de Bogdan Dumitrescu. Terminat in 1994, filmul a trebuit sa astepte 10 ani pentru a fi prezentat publicului de acasa. Paradoxal, nu se afla la prima participare la TIFF: in 1997, "Thalassa, Thalassa" a fost proiectat la Festivalul International de Film de la Toronto (TIFF). Chiar si cu o intarziere de un deceniu, road movie-ul ai carui actori sunt cativa de la tara, porniti in aventura vietii lor, cu un... Jaguar descoperit pe camp, a facut deliciul spectatorilor. Povestea amuzanta care capata, "pe drum", accente dramatice, istoria maturizarii unor copii pusi in fata unor situatii-limita a avut parte de o primire entuziasta. Iar atmosfera s-a incins si mai mult dupa terminarea filmului, cand pe scena au urcat trei dintre eroii de pe ecran. Copiii de 10 ani de pe pelicula, ajunsi acum oameni in toata firea, au marturisit ca filmul a fost aventura vietii lor, o joaca fantastica, de pe urma careia au ramas cu "sechele". Astazi sunt studenti la regie sau se ocupa de televiziune, ca o dovada clara a faptului ca o astfel de experienta le-a marcat cu adevarat drumul. In vreme ce publicul larg se initiaza in ale cinematografului, invitatii din bransa se scolesc, la randul lor, cu constiinciozitate. Seminariile "Crossings East-West", sustinute de specialisti germani in ale scenaristicii, au fost veritabile lectii de "meserie". Alaturi de reprezentantii companiei berlineze Script House, profesionisti neaosi precum Nae Caramfil, Cristi Puiu si Razvan Radulescu au fost protagonistii unor prelegeri ori "studii de caz" care au dat greutate si savoare schimburilor de informatii intre doua piete foarte diferite. Interesul acestor intalniri a fost generat de faptul ca in Est exista o multime de artisti talentati, cu care occidentalii si-ar dori sa lucreze. Numai ca o piata precum cea romaneasca, sublima in haosul si lipsurile ei, reuseste sa-i descumpaneasca pe vestici. Totusi, traitorii in tari civilizate, truditori in cinematografii bine organizate, nu dau semne care ar renunta la potentiale proiecte cu romanii. Ieri dimineata, un seminar cu tema "Situatia productiei de film si televiziune in Romania", cu spinosul subtitlu "E nevoie de o noua lege a cinematografiei?", a adus laolalta "lume buna" de pe intregul continent, oameni din interiorul forurilor care hotarasc soarta productiei europene. Departe de a rezolva situatia romaneasca, intrunirea a pus "reflectoarele" pe cateva probleme si a oferit o serie de solutii de care pot profita cineastii de la noi: daca nu ne putem descurca simplu, salvarea poate veni de la coproductii, in care sunt implicati si bani de afara. "De afara" sau dinauntrul granitelor, participantii la TIFF se mai indeletnicesc si cu alte lucruri, nu numai cu filme si conferinte. Viata la festival nu e tocmai usoara: de parca n-ar fi de ajuns munca in sala de cinematograf ori orele petrecute in discutii aplicate, oamenii trebuie sa mai trudeasca si la petrecerile nocturne. In cluburile selecte ale orasului, dupa lasarea intunericului incepe "dezastrul": muzica si discutie la maximum, pana spre ziua. Dimineata, la prima oara, toata lumea e din nou in picioare, apta pentru o noua runda de lucru in cadru oficial. Chiar daca mintea e limpede, iar expunerile - clare si competente, pe chipurile unora se mai vad, inca, urmele noptilor petrecute "la datorie"...