Exclusiv John Florescu, jurnalist și producător: „România nu va mai fi subjugată de Rusia, dar va trebui întotdeauna să aibă de a face cu umbra ei“
0Jurnalistul John Florescu, un fin cunoscător al politicii americane, care a colaborat cu lideri precum Barack Obama și a realizat documentare despre Donald Trump, explică culisele politicii noii administrații de la Washington și impactul mișcării suveraniste asupra României.
Jurnalistul și producătorul american John Florescu (71 de ani) cunoaște politica americană atât din interior, el colaborând la campaniile unor lideri democrați precum Edward Kennedy, John Kerry și Barack Obama, cât și din spatele camerei de filmare, el fiind producătorul documentarelor „Trump, revoluția puterii“ lansat în ianuarie 2025, în ziua învestirii celui de-al 47-lea preşedinte al SUA, dar și „Trump: Ce înseamnă pentru Europa“ (2017) respectiv „Trump vs Clinton“ (2016). De asemenea, Florescu este un bun cunoscător al istoriei României, el realizând în ultimii 20 de ani trilogia documentară dedicată personalităților care au modelat destinul țării: Regina Maria, Regele Mihai și Nicolae Ceaușescu.
Florescu a analizat pentru „Weekend Adevărul“ ultimele mutări pe tabla de șah a geopoliticii mondiale, a explicat politica internațională a lui Trump și ce efecte ar putea aceasta să aibă asupra României și Republicii Moldova. De asemenea, explică ce înseamnă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru Europa și pentru România, și analizează „fenomenul“ Georgescu și impactul acestuia asupra relației româno-americane.
„Cred că Donald Trump dorește să remodeleze lumea, punct”
„Weekend Adevărul“: Autoritățile și liderii europeni au fost luați prin surprindere de acțiunile administrației Trump. Profit de faptul că ați lucrat la un documentar intitulat „Ce înseamnă Trump pentru Europa“ și vă întreb care este viziunea președintelui SUA față de Europa?
John Florescu: Cred că viziunea lui Donald Trump față de Europa a evoluat, din păcate, în direcția greșită. Aș spune că Donald Trump a avut o atitudine benignă față de Europa. În primul mandat, el a fost preocupat în principal ca europenii să plătească ceea ce el spunea că este „cota lor echitabilă“, de 2% din PIB pentru apărare.
El a considerat că aceasta este o compensație justă pentru ceea ce fac Statele Unite ale Americii în ceea ce privește securitatea în cadrul NATO. Asta pentru că NATO fără SUA este un animal foarte diferit de NATO cu SUA. Acesta a fost un aspect pe care mi l-a spus John Bolton, fostul consilier pe securitate al lui Trump, în noiembrie 2024, când l-am intervievat.
În cel de-al doilea mandat, care a început pe 20 ianuarie, se pare că Trump nu și-a schimbat poziția privind finanțarea apărării în cadrul NATO, dar a adoptat o cu totul altă atitudine față de afacerile internaționale.
Cred că Donald Trump dorește să remodeleze lumea, punct. Nu este clar în ce sens va merge cu acest obiectiv, dar îmi amintește de ceea ce s-a întâmplat după Primul Război Mondial, în 1919, la Conferința de la Versailles, sau de ce s-a întâmplat după Al Doilea Război Mondial, în 1945, sau de ce s-a întâmplat în 1989 după prăbușirea comunismului. Cred că el vede lumea ca un loc diferit în care multe dintre instituțiile mai vechi nu mai sunt adaptate circumstanțelor lumii.
Henry Kissinger a făcut un comentariu în urmă cu aproximativ doi ani, spunând că, uneori, în istorie, ajungem într-un punct în care un lider carismatic – nu se referea la Trump, ci a spus-o la modul general – intră pe scena mondială exact în momentul în care instituțiile existente încep să-și piardă din relevanță. Și cred că Kissinger a avut dreptate în privința asta.
Așadar, atitudinea lui Trump față de Europa depășește orice fel de cerință specifică în ceea ce privește finanțarea apărării sau lucruri de genul acesta. Nu l-aș numi pe Trump o persoană deosebit de afectuoasă, ci mai degrabă un pragmatic. Este de origine scoțiană și germană. S-a căsătorit cu două persoane din Europa Centrală. Mulți dintre cei care lucrează pentru el în Mar-a-Lago sunt, de fapt, de origine română. Deci, cred că Trump este un pragmatic, nu un conservator tradițional, cred că într-o oarecare măsură am putea spune că are o gândire revoluționară cu privire la politică. El nu se încadrează în tradiția gândirii politice a Partidului Republican sau Democrat de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Trump nu consideră Rusia o putere reală
Dar în privința războiului din Ucraina?
Legat de războiul din Ucraina, tot Kissinger a spus că SUA și Europa trebuie să ajungă rapid la un fel de înțelegere cu Moscova. În caz contrar, Rusia își va găsi noi aliați și noi alianțe, ceea ce, într-adevăr, s-a întâmplat. Și alianța din care Rusia făcea parte din Europa încă din secolul al XVIII-lea a dispărut. Astfel, cred că Kissinger are dreptate: Occidentul nu a făcut o înțelegere cu Rusia, iar acum avem o situație mai complexă. Acesta este un punct de cotitură în ultima sută de ani în care lucrurile se schimbă într-un mod fundamental.
Care credeți că va fi scenariul cel mai probabil cu privire la războiul din Ucraina?
Cu cât Donald Trump și administrația sa s-au pronunțat mai mult pe subiectul războiului din Ucraina de când a venit la putere în 2025, cu atât sunt mai îngrijorat pentru Ucraina. Simt că Donald Trump nu vrea ca SUA să se confrunte cu trei crize în același timp: Orientul Mijlociu, Rusia, China.
Cred că are dreptate în sensul că puterea americană nu are lățimea de bandă necesară pentru a acoperi conducerea sau pozițiile necesare pentru a gestiona aceste trei situații. Părerea mea este că el vrea să aibă de-a face în principal cu China.
Trump nu consideră Rusia o putere reală, deoarece în viziunea lui puterea economică este putere reală. Pentru el, Rusia este o putere nucleară care are ceva bogății minerale. Și cred că nici chinezii nu sunt convinși că vor avea mult de câștigat pe termen lung dintr-o relație cu Kremlinul. Cred că rușii simt că trebuie să facă o alianță cu China pentru că este singurul mod în care pot trata cu Statele Unite și este singurul mod în care își vând petrolul.
Așadar, părerea mea este că va exista un fel de pace urâtă, o pace care s-ar putea să lase Ucraina vulnerabilă, ar putea să-l lase pe Putin într-o poziție de a exercita la un moment dat în viitor, poate după plecarea lui Trump, dorința lui de a reconstitui efectiv Imperiul Rus așa cum era acesta pe vremea împărătesei Ecaterina cea Mare. Evident, sunt speculațiile mele, nu sunt singurul care crede asta, dar cred că există acest pericol. Și acest lucru reprezintă un pericol pentru România, pentru că există această sferă de influență care dintr-odată este pusă sub semnul întrebării. Deceniile în care România s-a ținut aproape de Europa de Vest, începând din secolul al XIX-lea, acea gândire, acea provocare a statutului de a fi aproape de Europa de Vest se află acum sub presiune din mai multe puncte de vedere.
O altfel de democrație
Cum au ajuns Statele Unite după un președinte ca Barack Obama să-l aleagă pe Donald Trump? Cum a ajuns extrema dreaptă să obțină rezultate-record în Europa?
Donald Trump este un politician abil și a putut profita de nefericirea americanilor obișnuiți care credeau că țara este prea liberală în multe privințe. Acestor oameni nu le-au plăcut problemele legate de politica transgender și nici tratamentul preferențial al imigranților pentru a se integra. Nu le-a plăcut faptul că puterea lor de cumpărare a scăzut. Nu le-a plăcut faptul că democrații nu păreau atât de patrioți pe cât se considerau ei înșiși. Și nu le-a plăcut faptul că 50.000 de imigranți pe zi treceau granița în SUA. Multe dintre acele probleme care i-au iritat, supărat, enervat pe americani le vedem și în Europa. Și Donald Trump părea tipul care dacă își pune mintea la ceva reușește să-și atingă obiectivele. Nu a fost atât de ușor pe cât și-ar fi dori el.
Ați lucrat cu jurnalistul David Frost, celebru pentru interviurile sale cu fostul președinte american Richard Nixon, care a fost nevoit să demisioneze în 1974 din cauza cazului de corupție Watergate. Credeți că ceea ce face acum Donald Trump ar fi fost permis în anii ’70? Au SUA o problemă cu democrația?
Cu siguranță pot spune că toți președinții și-au exercitat, în diferite grade, autoritatea de președinte al SUA – unii cu mai multă agresivitate decât alții. Richard Nixon a fost acuzat, de asemenea, și că a depășit limitele atribuțiilor sale, a fost prins că s-a implicat în afacerea Watergate și a trebuit să demisioneze. Donald Trump încearcă acum să conteste instanțele și societatea civilă. Societatea civilă are probleme pentru că în Statele Unite avem aceste instituții care asigură controlul puterii: Congresul, care controlează banii, Justiția – Curtea Supremă, dar aici Trump are probabil mai mulți membri care-l susțin decât democrații și, de asemenea, mass-media, cea de-a patra putere a Americii. Deci, acestea sunt forțele care controlează puterea, forțele care l-au învins în cele din urmă pe Richard Nixon. Acuzațiile au fost clare, erau evidente, și a trebuit să plece. Donald Trump deține un control strict asupra Partidului Republican. Dar există o cantitate tot mai mare de nemulțumiri față de el. Cu siguranță democrații sunt nemulțumiți, și unii republicani încep să fie, de asemenea, nemulțumiți. Chiar și în privința tarifelor, senatorii s-au unit împotriva lui Donald Trump. Vom vedea unde se va ajunge. Trump este un tip inteligent, știe să ocolească puțin sistemul. Dar, în cele din urmă, cred că sistemul va prevala. Dacă există excese care au fost deja înregistrate, există șanse mari să fie oprite.
Vizitați des Republica Moldova. Ce credeți că se va întâmpla la următoarele alegeri?
Am fost acolo de multe ori. Ultima dată, la finalul lunii martie. Am fost acolo când John Kerry a făcut o vizită în calitate de secretar de stat. Sunt surprins de cât de calmi sunt moldovenii, în condițiile în care au o armată de 17.000 de militari, cam cât are Garda Națională din Carolina de Nord, și dacă rușii ar vrea să devină agresivi, i-ar putea intimida foarte repede. Am avut ocazia să vorbesc cu ambasadorul lor la Washington de două ori. Poate că pur și simplu moldovenii acceptă că a avea de a face cu un inamic puternic este soarta vieții lor, este cursul istoriei lor și chiar dacă se întâmplă, vor supraviețui. Nu văd aceeași hotărâre de a lupta așa cum o au ucrainenii, dar, pe de altă parte, Ucraina este o forță puternică, așa că situația nu se compară.
„România nu va mai fi subjugată de Rusia, dar va trebui întotdeauna să aibă de a face cu umbra ei“
Cum credeți că ar trebui să gestioneze România această situație geopolitică?
Îmi amintesc că Regele Mihai a ținut un discurs în 2011, când avea 90 de ani, în Parlament. Și a spus că „România a supraviețuit întotdeauna între patru imperii diferite care au dominat această regiune, s-a adaptat și cumva a fost capabilă să avanseze“. Într-un fel ciudat, cred că asta se va întâmpla cu România. Nu cred că va fi din nou subjugată de Rusia. Nu cred că România va fi un membru cu drepturi depline al UE așa cum sunt, să zicem, Franța sau Spania. România va trebui întotdeauna să aibă de a face cu realitatea sau cu umbra Rusiei. Și cred că nu va primi niciodată garanțiile necesare pentru a acționa independent. Eu mă simt foarte apropiat de România, deși m-am născut în Boston, pentru că venim dintr-o veche familie de români și am fost mereu conștienți de această moștenire, chiar și pe vremea comuniștilor, când locuiam în Boston și cărțile noastre școlare aveau hărți ale Europei care arătau Rusia roșu, România roz, iar Vestul cu altă culoare. Deci a fost într-un fel parte din lumea rusă. Am primit căderea comunismului cu mare bucurie și ne-am întors în România. Cred că orice dezbatere se desfășoară în interiorul României, fie că este vorba despre următoarele alegeri sau despre rearanjarea partidelor și a liderilor, va avea un impact redus asupra deciziilor care vor veni din afara României, decizii care vor fi luate în următorii doi sau trei ani.
România, raiul pensionarilor americani
Credeți că e posibil chiar ca trupele americane să se retragă din România?
Am fost în SUA (n.r. – la începutul lunii aprilie) și am aflat câteva informații interesante, conform cărora Congresul solicita Departamentului Apărării să nu scoată trupe din România, ci să mențină la același nivel contingentul militar. Trebuie să înțelegem că acesta este punctul de vedere al Congresului, nu al președintelui, dar Congresul controlează bugetul, banii din SUA. Președintele face politica, Congresul aprobă bugetele. Și cred că România merită cu siguranță ca trupele americane să rămână aici, pentru că România a riscat pentru Statele Unite. România a fost loială și stabilă alături de SUA. În plus, americanii care ieşeau la pensie obișnuiau să plece în Costa Rica și în Mexic. Ei bine, acum ei nu mai merg în Mexic din cauza problemelor cu drogurile și nu mai merg în Costa Rica din cauza lipsei unui mediu cultural și a lipsei unei infrastructuri, cum ar fi spitalele. Acum, al doilea cel mai popular loc unde se retrag pensionarii americani este România. Este o descoperire remarcabilă care mi-a fost confirmată și de ambasadă.
De ce vin aici?
Pentru că românii vorbesc engleză, pentru că românii sunt oameni prietenoși și primitori, pentru că în marile orașe au toate elementele prezente în oricare oraș european: teatre, opere, universități, spitale etc. În plus, poți pleca de aici foarte repede, dacă vrei. Poți urca într-un avion către orice destinație dorești. Și, de asemenea, pensia plătită de guvernul american este de aproximativ 3.400 de dolari pe lună. Ei bine, cu 3.400 de dolari pe lună poți trăi bine în Timișoara, Cluj sau în alte locuri, chiar mult mai bine decât poți trăi cu acești bani în Statele Unite.
Ce credeți că vrea Trump să obțină cu acest război al tarifelor?
Nu cred că există muncitori în Statele Unite care doresc să coasă pantofi de sport Nike în Virginia. Cred că forța de muncă oricum se schimbă dramatic din cauza inteligenței artificiale și nu numai. Așadar, pentru a încerca să recuperezi într-un fel baza industrială a Americii așa cum era în perioada anilor ’60-’80, cred că este o premisă falsă. Nu are sens. Adică faptul că toate aceste produse din diferite părți ale lumii au ajuns în Statele Unite înseamnă un lucru bun pentru consumator, pentru că sunt mai puțin costisitoare, oamenii le cumpără, iar oamenii care le produc sunt plătiți pentru asta. Așadar, o parte din gândirea de bază a administrației Trump din spatele acestei strategii tarifare nu are foarte mult sens pentru mine și nici pentru publicul american. Și după ce am petrecut o săptămână în Los Angeles, am observat că există o furie din ce în ce mai mare față de administrație, deoarece ei văd scăderea bursei, văd inflația care se întoarce. În plus, anti-americanismul crește în întreaga lume. Am observat lucrul acesta chiar și în România. Vorbind cu oamenii de aici, am observat că pun multe întrebări despre ce face America și sunt supărați, profund supărați, de pauza din programul de scutire de viză, ceea ce este cu siguranță nedrept față de România.
Concluziile unor alegeri eșuate
Credeți că stoparea programului care urma să permită românilor să călătorească fără viză în SUA este o măsură tehnică sau una politică?
Cred că e politică. Cred că sunt câțiva oameni din administrația Trump care îl plac pe Georgescu și au considerat anularea alegerilor un atac la democrație. Cred că România a făcut o greșeală când a decis să suspende alegerile. Ar fi trebuit să aresteze pe cineva, nu anulezi alegerile fără a avea un vinovat. Deci, dintr-odată, a părut că în România se întâmplă ceva ce uneori se petrece în țările africane: establishmentului nu i-a plăcut de Georgescu, renumărarea voturilor nu a avut rezultatul dorit, așa că haideți să anulăm alegerile. Nu a fost un lucru grozav.
Cum credeți că a reușit Călin Georgescu să devină așa de popular în România?
Există acuzația că Putin s-ar afla în spatele lui. Nu cred că situația este atât de clară în acest sens. Georgescu a spus că nu a cheltuit niciun ban pe campanie. Ei bine, este evident fals și asta se poate demonstra. Nu poți avea o campanie uriașă în spate dacă nu cheltuiești bani. Deci asta indică faptul că există ceva ascuns acolo. Dar Georgescu a criticat clasa politică coruptă și mulți români cred acest lucru. Cred că unii dintre cei care l-au votat pe Georgescu au făcut-o pentru că au respins clasa politică și nu pentru că le-a plăcut atât de mult Georgescu. Există multe motive pentru care ți-ai putea dori să-l respingi ca lider pentru România. Sugestia lui de a fi o țară independentă între superputeri este, aș spune, discutabilă. Cred că s-ar fi putut gestiona mai bine integrarea României în UE, iar acest reproș îl vedem și în alte țări europene acum.
Se încarcă comentariile...
