IF - pneumonia tipica a economiei romanesti

Virusul pneumoniei atipice face ravagii in economia mondiala. Procesul de globalizare, completat de avantul exceptional al economiei chineze din ultimii ani, este responsabil de multiplicarea la scara

Virusul pneumoniei atipice face ravagii in economia mondiala. Procesul de globalizare, completat de avantul exceptional al economiei chineze din ultimii ani, este responsabil de multiplicarea la scara planetara a dificultatilor economice provocate, iata, de un element microscopic. Parafrazand o sintagma celebra, cand Beijingul tuseste, comertul mondial face febra. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) avertizeaza ca prognoza de crestere a comertului global din acest an va fi revizuita in sens negativ din cauza virusului ucigas caruia nu i se gaseste antidotul. SARS (prescurtarea din engleza a epidemiei izbucnite in China) are, din acest punct de vedere, un corespondent in economia romaneasca. Acesta s-ar putea numi I.F. de la indisciplina financiara, iar manifestarile sale asupra economiei autohtone sunt prezente de mult mai mult timp. Daca SARS este microscopic, IF este gigant, iar modalitatea de infectare a mecanismului economic s-a perfectionat pe masura ce IF a fost lasat sa-si faca de cap. Mai impinsi de FMI sau Banca Mondiala de la spate, mai fortati de consecintele sociale, guvernantii au incercat tot felul de terapii pentru IF, virusul care are ca simptome usoare neplati catre furnizori, banci si bugete, urmate de un blocaj generalizat, forma severa de manifestare a bolii. Cateva din aceste terapii merita mentionate, in ciuda faptului ca rezultatele fie au fost minore, fie de scurta durata, fie de-a dreptul negative. In primul rand, s-a incercat metoda autosugestiei. Dupa ce blocajul financiar a ajuns sa inghita halci intregi din economie, cu ani in urma, Guvernul Vacaroiu a decis ca, de fapt, blocajul financiar nu exista. Urmele IF, datoriile adica, au fost sterse din evidentele statului, Guvernul traind cu speranta ca, odata ignorata, indisciplina financiara se va retrage timid de unde a aparut. Deziluzia a fost maxima si efectele dramatice. Purtatorii virusului, in speta intreprinderile de stat nerentabile, au interpretat gresit gestul conducatorilor. Ei au inteles ca de vreme ce datoriile tot se sterg la un moment dat, atunci de ce sa nu profite si mai abitir. Alarmat de insuccesul luptei impotriva IF prin autosugestie, Guvernul a trecut la metoda carantinei, izolarea intreprinderilor purtatoare ale virusului. Din motive ce tin de ironia soartei, metoda carantinei a purtat generic numele de Ordonanta 13. Societatile comerciale bolnave au fost puse sub supraveghere si la insanatosit cu forta. Ideea principala a Ordonantei 13 era ca aceste societati infectate de IF nu aveau alta vina decat aceea a unui sistem imunitar slabit, care nu mai face fata mediului de afaceri capitalist, sau, mai pe sleau, nu au piata. Dupa o perioada de carantina, unele societati, ca sa nu spunem majoritatea, au fost lasate din nou pe piata pentru ca dadeau semne de insanatosire. Ghinion curat, a fost din nou doar o iluzie. Virusul IF a suferit mutatii si a atacat sistemul bancar. Cu alte cuvinte, societatile au inceput sa-si plateasca datoriile intre ele si furnizorilor, dar au "uitat" sa achite creditele la banci. Persoane juridice si fizice infectate cu IF au provocat decesul prematur al Bancorex si au impus tratamente intensive pentru restul sectorului bancar, nota de plata a tratamentului fiind trimisa, in procedura de urgenta, contribuabililor sanatosi, dar nevinovati. Timpul a trecut, IF s-a dezvoltat in forme din ce in ce mai variate si mai perfide si a inceput sa se transmita sectorului privat. Cum acesta nu se afla in ograda statului, Guvernul a rasuflat oarecum usurat. Solutia era vanzarea societatilor infectate sau aplicarea unei variante a metodei "compensatelor", societatile urmand sa-si plateasca politele intre ele fara sa mai intervina arbitrul stat. Acum, in 2003, virusul IF s-a obraznicit intr-atat, incat a atacat insusi sistemul de sanatate. A inceput sa faca victime omenesti, sa afecteze demografia, basca cateva apucaturi mai vechi, precum sa scumpeasca intretinerea, benzina, bautura si tigarile. Luat din pripa, cum se spune, virusul pneumoniei atipice va putea fi, sa speram, invins, iar lumea isi va reveni din soc. Dupa 13 ani de manifestare, noi inca mai speram ca cineva va veni de hac virusului IF, pneumonia tipica a economiei romanesti, inainte sa fie prea tarziu.