Guvernul a legalizat spaga tip Dabela

Recentul circ mediatic iscat la Ministerul Justitiei, cand executorii judecatoresti au venit sa scoata la mezat masina de serviciu a ministresei si biroul secretarului de stat, isi are originea

Recentul circ mediatic iscat la Ministerul Justitiei, cand executorii judecatoresti au venit sa scoata la mezat masina de serviciu a ministresei si biroul secretarului de stat, isi are originea intr-un act guvernamental emis acum mai bine de un an. Este vorba despre Ordonanta 22 din ianuarie 2002, privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii. Potrivit acestui document - extrem de lapidar, de numai trei articole - executarea silita a conturilor institutiilor publice, prin titluri executorii, nu se poate face decat cu aprobarea ordonatorului de credit - adica a conducatorului institutiei - si numai dupa ce acesta a prevazut separat in propriul buget o suma destinata acestui scop. Guvernul isi justifica decizia prin faptul ca numarul mare de executari silite pe conturile institutiilor publice le perturba acestora activitatea, ba chiar gaseste si un rudiment de baza legala: in momentul in care trezoreriile ar onora platile dispuse prin titluri executorii, fara aprobarea ordonatorului de credit, s-ar transforma ele insele intr-un ordonator de credit, ceea ce ar incalca disciplina financiara si Legea finantelor publice. Cand a aprobat ordonanta prin lege, Parlamentul i-a mai adaugat un articol, potrivit caruia ordonatorii de credit care efectueaza plati cu incalcarea acestor conditii sunt "pedepsiti conform legii". Desi pus pe pedepsit, Parlamentul a uitat ceva: sa precizeze cum sunt pedepsiti acei ordonatori de credit care, pusi in fata executarii silite, refuza sa aloce in buget sumele corespunzatoare, astfel incat plata sa respecte Ordonanta 22. De aici si pana la situatiile absurde care s-au ivit n-a mai fost decat un pas. La cheremul sefilor de institutii * Dambovita. Doru Manolescu, salariat al Primariei din Aninoasa, a fost concediat. In procesul care a urmat, instanta a gasit concedierea abuziva, a dispus reangajarea si plata unei sume de 64 de milioane de lei drepturi salariale. Primarul l-a reangajat pe Manolescu, ce-i drept insa, doar pentru a-l mai concedia o data. Cat priveste banii, executorul judecatoresc Dinu Stefan a reusit recuperarea a doar 30 de milioane de lei, moment in care a aparut Ordonanta 22. De atunci, n-a mai izbutit sa recupereze nici un leu, pentru ca primarul nu a alocat suma respectiva in buget. * Botosani. Maria Tudor a dat in judecata Statiunea de cercetari Popauti pentru ca nu i-a platit dividendele aferente suprafetei de teren pe care i-o exploateaza, in suma de 60 de milioane de lei. Desi inarmat cu sentinta definitiva, irevocabila si investita cu titlu executoriu, executorul judecatoresc Dinu Secrieru n-a putut lua banii din contul de la Trezorerie al statiunii din cauza ordonantei. Trezoreria a instiintat ordonatorul principal de credite, care e Academia Romana, de unde, de mai bine de sase luni, nu a venit nici un fel de raspuns. * Timis. Directia Vamala a confiscat o cantitate de tabla de la societatea Revay SRL, masura nelegala, dupa cum avea sa constate instanta. Recuperarea prejudiciului de catre societate a fost stopata de aparitia ordonantei si a mai ramas un rest de plata de aproape 10.000 de dolari. Din acel moment, documentatia a fost trimisa la ordonatorul principal de credit, Directia Generala a Vamilor, de unde, vreme de mai bine de un an, nu a venit decat tacere. In lipsa de alternativa, executorul judecatoresc Sorin Matei a inceput sa scoata la mezat masinile Vamii Timisoara, insa sansele de recuperare sunt mici. O prima Nubira a vandut-o cu doar 75 de milioane, desi licitatia pornise de la 270. Acum se pregateste s-o vanda pe-a doua. * Botosani. Firma Compact SRL a platit taxe si impozite cu 49 de milioane de lei mai mult decat se cuvenea. Administratia Financiara a refuzat sa-i returneze sumele platite suplimentar si s-a ajuns la proces, pe care firma l-a castigat. Cu toate acestea, banii nu pot fi recuperati, intrucat Administratia Financiara se prevaleaza de Ordonanta 22. Aparent minore, cazurile de mai sus au, totusi, o sansa de rezolvare, si anume prin executarea nu a conturilor, ci a bunurilor mobile ale institutiilor, care nu intra sub efectele ordonantei. Adica exact ceea ce incearca in aceste zile sa faca judecatorii bucuresteni prejudiciati de catre Ministerul Justitiei. Exista insa cazuri in care sunt de recuperat sume mult mai mari, iar bunurile cu adevarat valoroase ale institutiilor, cum ar fi cladirile sau terenurile, apartin domeniului public si, prin lege, nu pot fi executate. Singura solutie ramane, asadar, executarea conturilor, unde opereaza insa Ordonanta 22. In pat cu dusmanul Cotidianul Adevarul a identificat cateva asemenea situatii, in care sunt implicate atat firme romanesti, cat si companii multinationale. De departe cel mai impresionant este milionul de dolari pe care o firma constanteana il are de recuperat, prin titlu executoriu, de la Ministerul Transporturilor, drept despagubire pentru modul in care a fost exclusa dintr-o licitatie prin mijloace nu tocmai ortodoxe. In mod absolut curios, nici reprezentantii acestor firme, nici executorii judecatoresti nu au dorit sa apara in presa. Motivele ni le-a explicat, sub conditia anonimatului, unul dintre executori: "Clientii mei sunt convinsi ca a se plange la presa este cea mai sigura cale de a nu mai vedea nici un ban. Ei prefera sa cada la intelegere, sa negocieze cu ordonatorul de credit, poate il conving astfel sa aloce suma in prevederile bugetare, eventual sa-i considere printre prioritati". Cu alte cuvinte, Ordonanta 22 pune creditorii sa cada la pace tocmai cu cei cu care s-au razboit prin tribunale - adica ii trimite in pat cu dusmanul. Ce se intampla in asternut e simplu de inchipuit daca ne amintim celebrul caz Dabela. Fostul director de la RADET avea, asemenea ordonatorilor de credit, obligatii de plata fata de o firma germana, numai ca in baza unui contract de lucrari, si nu a unui titlu executoriu. El a intarziat platile pana cand, gratie unor intermediari si cu consimtamantul firmei germane, s-a asigurat ca o parte din banii pe care ii elibera se intorceau in propriul sau buzunar. Ordonata 22 ii pune astfel pe ordonatorii de credite intr-o situatie mult mai confortabila decat cea in care se afla Dabela: le ofera o baza legala pentru a refuza platile, adica ii ajuta sa faca primul pas. Cum si creditorii, si executorii judecatoresti sunt direct interesati sa recupereze macar o buna parte din bani, al doilea pas poate veni de la sine.