Germania - viitoare membra permanenta a Consiliului de Securitate?

Deschiderea lucrarilor Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, la 20 septembrie, a marcat si inceputul dezbaterilor privind reformarea acestui organism international. Desi deciziile finale

Deschiderea lucrarilor Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, la 20 septembrie, a marcat si inceputul dezbaterilor privind reformarea acestui organism international. Desi deciziile finale in acest sens vor fi luate de-abia peste un an, la ora actuala se stie deja ca unul dintre aspectele avizatei reforme ar putea fi extinderea Consiliului de Securitate - organul care detine puterea decizionala in cadrul ONU -, prin marirea numarului membrilor permanenti si nepermanenti. Iar printre statele care si-au anuntat candidatura pentru un loc de membru permanent in Consiliul de Securitate se numara si Republica Federala Germania. "Daca se va ajunge la o extindere a Consiliului de Securitate, atunci rolul pe care Germania il joaca pe plan international i-ar conferi dreptul sa fie prezenta in acest for", a declarat cancelarul Gerhard Schroeder intr-un interviu televizat, adaugand insa ca pentru Berlin, prioritatea numarul unu nu o constituie pretentia Germaniei de a fi cooptata in Consiliul de Securitate, ci reformarea Natiunilor Unite. Intr-adevar, Germania este pe deplin constienta de necesitatea unor astfel de reforme, care a devenit evidenta mai mult decat oricand cu ocazia conflictului irakian, cand actualele structuri si-au dovedit totala ineficienta. Ministrul de Externe Joschka Fischer a justificat promovarea acestor schimbari subliniind ca, in forma sa actuala, Consiliul de Securitate reflecta situatia internationala de dupa cel de-al doilea razboi mondial si ca a sosit timpul ca acest for sa se adapteze realitatilor actuale, noua sa structura urmand sa reflecteze schimbarile, evolutiile produse in ultimele decenii pe plan mondial: decolonizarea, sfarsitul razboiului rece si procesul de globalizare. Pe acest fundal trebuie privita candidatura Germaniei, care deja la ora actuala se numara printre statele cu o "contributie importanta si durabila la mentinerea pacii mondiale si a securitatii internationale", dupa cum nu obosesc sa sublinieze reprezentantii guvernului de la Berlin. In prezent, Germania este membru nepermanent al Consiliului de Securitate, mandatul sau urmand sa se incheie la sfarsitul anului. Ca argumente in sprijinul candidaturii Germaniei au fost aduse urmatoarele: Germania este una dintre principalele tari industrializate; se afla pe locul trei in ceea ce priveste contributia financiara la ONU si pe locul doi in ceea ce priveste numarul de trupe implicate in misiuni ONU; este cea mai mare tara din Uniunea Europeana, din punct de vedere economic si al numarului de locuitori. Anuntarea candidaturii Germaniei pentru un loc ca membru permanent al Consiliului de Securitate este privita in mod unanim ca o expresie a noii constiinte de sine a unei Germanii reunificate si purificate de umbrele trecutului. La fel de adevarat este insa ca acest nou statut ar insemna si asumarea unor noi responsabilitati pe plan international, renuntarea la anumite pozitii ambigue, dar si un angajament militar si civil sporit in regiunile de criza. In special acest ultim aspect s-ar putea dovedi ca o misiune dificila, daca avem in vedere ca la ora actuala in Germania se poarta discutii aprinse pe tema eficacitatii activitatii trupelor germane in cadrul misiunilor de pace din Kosovo si Afganistan. De neglijat nu sunt nici aspectele financiare ale unui asemenea angajament sporit, mai ales daca ne gandim la situatia economica dificila cu care se confrunta Germania la ora actuala. Pe langa aceste aspecte concrete exista insa si critici de alta natura. Astfel, se fac auzite voci care critica pretentia Germaniei la un loc in Consiliul de Securitate ca pe expresia unor interese nationale inguste - s-a vorbit chiar despre un "nationalism de stanga" - si care ii aduc aminte lui Joschka Fischer ca, nu cu multa vreme in urma, se numara inca printre promotorii unui loc in Consiliul de Securitate pentru Uniunea Europeana. Intr-adevar, chiar in programul de guvernare al cabinetului social-democrat/ecologist de la Berlin este stipulat drept tel al politicii externe germane obtinerea statutului de membru permanent in forul suprem al Natiunilor Unite pentru Uniunea Europeana, ca reprezentant unic al statelor membre. Gerhard Schroeder si Joschka Fischer nu se lasa insa impresionati de aceste critici, ministrul de Externe multumindu-se sa raspunda evaziv ca o asemenea revendicare este "nerealista" la ora actuala. Dincolo de argumentele formulate de Berlin in favoarea candidaturii Germaniei pentru un loc de membru permanent in Consiliul de Securitate ONU, se pune intrebarea care sunt sansele de reusita ale acestei candidaturi. Reprezentantii guvernului de la Berlin au evaluat sansele Germaniei ca 50/50; pentru obtinerea unui loc este necesara insa o majoritate de doua treimi in Adunarea Generala. In cursul acestei veri, ministrul de Externe Joschka Fischer a efectuat o serie de turnee in Asia si in tari arabe, iar pentru urmatoarele luni sunt prevazute printre altele vizite in Australia si Noua Zeelanda si este limpede ca aceste vizite sunt nu in ultimul rand destinate promovarii candidaturii Germaniei. Totodata, pe parcursul lucrarilor Adunarii Generale, Germania a format o alianta cu alte trei state candidate la un loc permanent in Consiliul de Securitate, India, Japonia si Brazilia, urmand ca cele patru tari sa se sprijine reciproc pentru realizarea acestei aspiratii. Pana atunci mai sunt insa destule obstacole de depasit. Astfel exista state, de exemplu Italia, care si-au anuntat opozitia categorica fata de candidatura Germaniei. Totodata, ramane de vazut ce pozitie vor adopta actualii membri permanenti ai Consiliului de Securitate. Astfel, oficial, Franta si Marea Britanie si-au semnalat disponibilitatea de a sprijini eventual Germania, insa nu trebuie pierdut din vedere ca, in cazul reformei Consiliului de Securitate, tocmai actualii membri permanenti, singurii cu drept de veto in prezent, ar avea cel mai mult de pierdut. In ceea ce priveste Statele Unite, reactiile de la Washington au fost pana acum mai mult decat rezervate, ceea ce nu este de mirare avand in vedere ca Germania s-a numarat, alaturi de Franta, printre oponentii cei mai vehementi ai razboiului din Irak.