Generalul de Securitate Nicolae Plesita isi cere scuze pentru ca l-a calomniat pe Constantin Ticu Dumitrescu

Generalul Nicolae Plesita este unul dintre capii fostei Securitati. De la functia de comandant de Securitate al regiunii Cluj in anii 1962-1967, Plesita a ajuns prim-adjunct al ministrului de Interne,

Generalul Nicolae Plesita este unul dintre capii fostei Securitati. De la functia de comandant de Securitate al regiunii Cluj in anii 1962-1967, Plesita a ajuns prim-adjunct al ministrului de Interne, comandant al Scolii de Securitate de la Baneasa, sef al Serviciului de Informatii Externe 1980-1984. Multe din itele afacerilor tenebroase din culisele regimului Ceausescu au trecut prin biroul sau. Recent, gen. Plesita ne-a transmis ca doreste sa "repare o nedreptate". Ieri, s-a si hotarat s-o faca, trimitand aceasta scrisoare pe care o publicam mai jos intrucat ni se pare un document important. Totusi, observam ca modul de redactare prezinta un aspect straniu: numele lui C. Ticu Dumitrescu este scris cu cerneala in locuri lasate libere cu linie in textul dactilo, ca intr-o adeverinta tipizata. Mai urmeaza, deci, si altele pe acest calapod? Domnule Constantin Ticu Dumitrescu Prin aceasta scrisoare deschisa vreau sa dovedesc ca atunci cand am comis o greseala, pot sa o recunosc si sa incerc sa o repar. Astfel, fata de dumneavoastra am comis o greseala nepermisa fiind indus in eroare, prin confuzia unui fost cadru de securitate si in contextul atmosferei negative pe care v-au creat-o anumiti colegi de-ai dumneavoastra din partid si asociatie. Acum insa, dupa ce am analizat totul cu atentie si mai ales dupa ce, intamplator, am putut sa verific, sunt in masura sa declar, cu raspunderea gradului pe care il am, ca domnul Constantin Grigore Dumitrescu-Ticu, pres. A.F.D.P.R., nu a colaborat cu organele fostei securitati. Dimpotriva, consider ca tot ceea ce a indurat in timpul detentiei s-a datorat si atitudinii sale, uneori sfidatoare, ceea ce i-a atras calificativele respective (fanatic, inrait), iar dupa eliberare, refuzand in continuare colaborarea, a constituit un obiectiv permanent pentru fostele organe de securitate. In fata acestor adevaruri, regret sincer afirmatiile calomniatoare facute la adresa dumneavoastra in cadrul unei emisiuni de televiziune si publicate, ulterior, de revista "Lumea" si in cartea "Ochii si urechile poporului", rugandu-va sa primiti acum scuzele mele publice. Ceea ce cred ca ar fi bine sa aveti in vedere este faptul ca, astazi, nu "securistii" (asa cum ne numiti dumneavoastra pe toti) sunt cei care va urasc si continua sa va denigreze. Nu ei au lucrat diversiunea "Ion Militaru" si au pus, sau poate pun la cale altele de acest gen. In acest sens, este posibil ca astfel de persoane sa fi incercat sa se foloseasca de numele si prestigiul meu personal in scopul compromiterii dumneavoastra. De aceea am considerat necesar si onest din partea mea sa-mi cer scuze pentru eroarea facuta fata de dumneavoastra.