Fericirea la vârsta a treia se construiește în doi: studiile arată că starea emoțională a partenerului ne influențează sănătatea mintală
0„Fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată.” Psihologul clinician și psihoterapeut Geta Udrea explică pentru Adevărul de ce relațiile stabile, bazate pe empatie și sprijin reciproc, pot deveni piloni ai longevității și ai echilibrului psihic în etapa vârstei mature.
„Studiile științifice recente evidențiază din ce în ce mai clar faptul că fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, cum ar fi sănătatea fizică sau statutul financiar, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată. În această etapă a vieții, relațiile sociale, în special cele de cuplu, devin adevărați piloni pentru bunăstare, longevitate și prevenirea bolilor mintale precum depresia, anxietatea sau sentimentul de singurătate”, declară psihologul clinician Geta Udrea.
Cum emoțiile partenerului îți influențează propria stare de bine
Un studiu european publicat în Social Indicators Research a analizat peste 24.000 de cupluri din 28 de țări și a descoperit că satisfacția de viață a fiecărui partener devine din ce în ce mai interdependentă odată cu înaintarea în vârstă. „Pentru fiecare punct în plus în fericirea partenerului, celălalt câștigă în medie 0,3 puncte în propriul nivel de satisfacție, fenomen cunoscut sub denumirea de contagiu al fericirii”, explică Geta Udrea.
„Astfel, emoțiile pozitive și negative se transmit și se amplifică între parteneri, având un impact direct asupra stării lor de bine. Acest mecanism de contagiune emoțională este explicat psihologic prin teoria lived interdependence: pe măsură ce partenerii îmbătrânesc, își asumă rolurile de îngrijire și sprijin reciproc, creând o dinamică în care stările afective se răspândesc și se consolidează reciproc”, spune ea.
Potrivit psihoterapeutului, neuroștiințele confirmă această interdependență: „Anumite zone ale creierului, precum cortexul prefrontal și insula, sunt activate simultan, chiar sincronizate, în timpul momentelor de empatie și experiențe împărtășite. Aceasta explică, din punct de vedere biologic, contagiunea fericirii’.”
Rețeaua socială, un scut împotriva dependenței afective
„Un element esențial în menținerea unei interdependențe sănătoase este rolul rețelelor sociale extinse, precum prietenii sau membrii familiei. În cazul femeilor, o rețea socială restrânsă amplifică dependența de partener, în timp ce o rețea largă oferă o autonomie emoțională benefică. Aceasta ajută la prevenirea dependenței afective și asigură stabilitate emoțională”, explică Geta Udrea.
Relațiile de cuplu și cele sociale sănătoase sunt, potrivit specialistei, „factori fundamentali pentru sănătatea mintală”. Ea amintește și de cercetările de lungă durată ale Harvard Study of Adult Development: „Ideea că susținerea reciprocă în cuplu poate acționa ca un factor protector împotriva depresiei și anxietății a fost confirmată și de studiul Harvard, desfășurat pe parcursul a 80 de ani. Cei mai fericiți și sănătoși bătrâni au avut relații sociale de calitate, nu neapărat averi sau poziții sociale.”
Potrivit cercetărilor conduse de Robert Waldinger și citate de psihologul clinician Geta Udrea, „cele mai importante variabile pentru o bătrânețe sănătoasă și fericită sunt calitatea relațiilor și rețeaua socială. La vârsta de 80 de ani, ceea ce contează cel mai mult nu este nivelul de colesterol sau venitul, ci profunzimea legăturilor afective.”
Cum pot partenerii de vârstă matură să păstreze echilibrul emoțional
„În fața perioadelor dificile (boală, pierdere sau retragere socială) menținerea unui echilibru emoțional sănătos devine posibilă prin păstrarea unui dialog deschis și sincer. Partenerii își pot exprima vulnerabilitățile, temerile și nevoile, consolidând astfel încrederea și înțelegerea reciprocă. Un astfel de comunicat de calitate contribuie la evitarea manifestărilor de dependență afectivă, transformând relația într-un sprijin real, dar echilibrat”, explică Geta Udrea.
„Diversificarea rețelei sociale externe devine o strategie esențială. Prietenii, familia extinsă, activitățile de voluntariat, hobby-urile sau participarea la grupuri comunitare reduc riscul de singurătate și furnizează surse suplimentare de sprijin emoțional. În acest fel, relația de cuplu rămâne un nucleu stabil, dar nu devine o formă de izolare afectivă.”
Ea adaugă că practici precum mindfulness, meditația și autoreglarea emoțională „sunt eficiente pentru gestionarea stresului și pentru păstrarea independenței afective, chiar și în fața bolii sau a pierderilor. Interdependența sănătoasă înseamnă sprijin reciproc, nu dizolvare în celălalt.”
Comunitatea, antidotul singurătății
„Studiile din neuroștiințe și psihologie relevă clar că rețelele sociale extinse sunt un pilon esențial în menținerea sănătății mintale pe termen lung. Participarea în comunitate, activitățile culturale, sportive sau de voluntariat stimulează creierul, consolidează empatia și reziliența emoțională”, arată Geta Udrea.
„Pentru a preveni singurătatea și a sprijini sănătatea mintală a persoanelor în vârstă, politicile publice și programele comunitare trebuie să fie concentrate nu doar pe terapie individuală, ci și pe dezvoltarea de rețele solide de sprijin social. Grupurile de suport, activitățile de consiliere, voluntariatul seniorilor și implicarea civică pot deveni forme de prevenție eficiente”, subliniază ea.
Fericirea, o construcție comună
„Fericirea la vârsta a treia nu se reduce la noroc sau la circumstanțe favorabile, ci se clădește pe dinamici sănătoase de relaționare, pe conexiune și sprijin reciproc. Studiile actuale, atât cele europene cât și cele ale Harvard, ne îndreaptă atenția spre o reevaluare a valorilor: relațiile sociale și afective, ca piloni ai sănătății mintale, longevității și calității vieții în general”, completează psihologul Geta Udrea.
„Înțelepciunea, în acest sens, stă în cultivarea unor relații de calitate, în promovarea unui fitness social conștient și activ și în capacitatea noastră de a fi sprijin unul pentru celălalt. Empatia, sprijinul reciproc și comunicarea sinceră sunt adevărații piloni ai unei vieți împlinite la orice vârstă”, mai spune psihologul.
Când fericirea scade: rolul sănătății și al grijii față de partener
De altfel, un nou studiu publicat în revista Social Indicators Research arată că satisfacția de viață a partenerului are un impact semnificativ asupra propriei stări de fericire, mai ales la vârsta a treia. Cercetarea, realizată pe baza unui eșantion de aproape 25.000 de cupluri din 28 de țări europene, arată că în relațiile de lungă durată, bunăstarea emoțională devine un fenomen comun o stare care se reflectă reciproc între parteneri.
Echipa de cercetători condusă de Terhi Auvinen, de la Universitatea din Finlanda de Est, a descoperit o corelație clară între satisfacția de viață a celor doi parteneri. În medie, pentru fiecare punct în plus pe scara de fericire a unuia dintre soți, celălalt raportează o creștere de 0,3 puncte. Legătura se menține indiferent de vârstă, venit, stare de sănătate sau alte condiții socio-economice.
„Este bine cunoscut faptul că relațiile de cuplu și cele sociale apropiate contribuie la starea de bine. Experiențele și provocările celor din jur se reflectă și în noi”, a explicat Terhi Auvinen, doctorand la Universitatea din Finlanda de Est.
Legătura emoțională devine mai fragilă atunci când unul dintre parteneri are probleme cronice de sănătate sau când doar unul dintre ei își asumă rolul de îngrijitor. În aceste situații, cercetătorii au observat o ușoară diminuare a interdependenței emoționale: un posibil semn că responsabilitatea constantă de a avea grijă de celălalt poate crea distanță afectivă.
De asemenea, diferențele de gen joacă un rol subtil. În cazul femeilor, conexiunea emoțională cu partenerul este mai puternică atunci când rețeaua lor socială este restrânsă. Cu cât au mai mulți prieteni sau confidenți, cu atât fericirea proprie devine mai puțin dependentă de cea a partenerului. La bărbați, dimensiunea cercului social nu influențează semnificativ această legătură.
Europa de Est, mai dependentă emoțional
Cercetarea arată și diferențe culturale semnificative. Corelația dintre fericirea partenerilor este cea mai puternică în țări din Europa de Est și de Sud, precum Ungaria, Slovacia și Grecia. În schimb, în statele vestice și nordice (Finlanda, Danemarca, Suedia, Elveția) unde nivelul general de satisfacție este mai ridicat și sistemele de sprijin social mai solide, dependența emoțională între parteneri este mai redusă.
Rezultatele sugerează că fericirea nu este doar o chestiune individuală, ci una „în doi”. Intervențiile care vizează îmbunătățirea calității vieții unei persoane. De exemplu, prin sprijin psihologic sau îngrijire medicală: pot avea efecte benefice și asupra partenerului său.
„Proiectul SHARE ne permite să înțelegem mai bine consecințele îmbătrânirii populației și să oferim informații relevante pentru factorii de decizie”, a precizat profesorul Ismo Linnosmaa, coautor al studiului.
Cercetarea intitulată „(Un)happy Together - The Interrelated Life Satisfaction of Older Couples” a fost realizată de Terhi Auvinen, Joonas Uotinen și Maria Vaalavuo și se bazează pe datele colectate prin Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe (SHARE), unul dintre cele mai ample proiecte de monitorizare a calității vieții persoanelor peste 50 de ani.
Se încarcă comentariile...
