Eroii tăcuți ai bătrânilor și nevoiașilor din România. Asistenții comunitari, singura speranță în lumea sărăciei
0În zonele sărace cu asistență medicală precară sau inexistentă, adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore sau a pacienților nevoiași sunt asistenții medicali comunitari, oameni cu pregătire sanitară care țin de multe ori loc de psiholog, asistent social și chiar de fiu, soră sau mamă.
România este o țară cu seriose probleme sociale și de asigurare a serviciilor medicale mai ales în mediul rural, în zonele sărace ale țării. Sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, iar mulți dintre cei care profesează sunt deja în pragul pensionării, fără ca nimeni să se pregătească să le ia locul. Tocmai de aceea în anul 2002 Ministerul Sănătății din România și-a propus să înființeze un corp de specialiști care să ofere și ajutor medical de bază dar și servicii sociale în zonele și comunități defavorizate, mai ales ales la sat. Practic, atunci a luat naștere meseria de asistent medical comunitar, la noi în țară. După 22 de ani, s-a dovedit că asistenții medicali comunitari sunt printre cei mai buni eficienți profesioniști din România, cu rezultate remarcabile într-o adevărată împărăție a durerii, suferinței și sărăciei, locuri unde puțini s-ar încumeta măcar să pășească. Asistenții medicali comunitari au ajuns adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore și a tuturor celor care nu mai aveau speranță.
Oamenii buni la toate
În România sunt în jur de 1750 de asistenți medicali comunitari. Cei mai mulți sunt în județele sărace, cu probleme sociale și cu deficiențe în asigurarea serviciilor medicale. Adică 111 asistenți medicali comunitari și 15 mediatori sanitari. Județul Botoșani este unul dintre acestea. Asistenții medicali comunitari au la bază studii specifice asistenților medicali. Adică știu să evalueze starea de sănătate a unei persoane, la nivel de bază, să facă o injecție, să acorde primul ajutor și așa mai departe. Rolul lor este însă mult mai complex așa cum explică și Carmen Hliban, coordonatorul compartimentului de asistenți medicali comunitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani.
„Asistentul medical comunitar ca și profesionist este foarte important cu precădere în mediul rural deorece activitatea lui este centrată pe serviciile medicale de nivel primar, plecând de la identificarea activă a persoanelor vulnerabile din punct de vedere medico-social, după care se face consilierea și referirea acestor beneficiari către serviciile medicale de specialitate de nivel secundar și terțiar. În comunitățile rurale, după cum știm Botoșaniul se menține în topul județele sărace la nivel național iar nevoia de servicii medicale la nivel primar se menține având în vedere că sunt comunități în rural care nu sunt acoperite cu servicii oferite de medicul de familie. ”, spune Carmen Hliban. Pe scurt, asistentul medical comunitar este și asistent medical și asistent social și de multe ori și psiholog ad-hoc.
Majoritatea asistenților medicali comunitari sunt femei și au grijă de bătrâni singuri și bolnavi, de mame minore, de oameni bolnavi și săraci, de familii cu probleme financiare și sociale grave și chiar de oameni cu tulburări psihice. Văd cu ce probleme se confruntă, eventual descoperă dacă au probleme de sănătate, le monitorizează funcțiile vitale, îi îndrumă către spitale, instituții de asistență socială, îi ajută cu actele necesare pentru obținerea diferitelor forme de sprijin sau grad de handicap, și multe altele. Sunt situații în care asistenții medicali comunitari ajung să-i ajute pe bătrâni sau pe cei bolnavi cu rețetele, le cumpără medicamente și tot ce au nevoie. Pentru unii ajung să bată drumurile pe la instituții pentru a le rezolva problemle legate de acte și alte situații birocratice.
„Le facem consiliere, informare, îi ajutăm. Sunt multe persoane singure, vârstnice, cu probleme medicale care după ce sunt externate din spital sunt apoi trimiși acasă. Și acasă nu are nimeni grijă de ei. Atunci venim noi și le monitorizăm tratamentul, perfuzabilele, leziunile, plăgile. Educația sanitară tot noi o facem. Am multe mame minore în grijă. Plec cu inima frântă de acolo. Avem apoi bătrânii care sunt singuri, nu le intră nimeni în casă și noi suntem raza lor de soare. Le luăm tensiunea, stăm de vorbă, îi ajutăm cu ce ai nevoie. Sunt persoane cu tulburări psihice, îi ajutăm cu actele necesare, sunt care au nevoie de încadrări în grad de handicap și multe altele. Și atunci rolul nostru, zic eu, este destul de important.”, spune Mihaela Pânzariu, un asistent medical comunitar veteran, cu o vechime de 22 de ani.
„Comandourile umanității”, singura speranță pentru nevoiașii și abandonații României
În județul Botoșani sunt patru comune fără medic de familie. Numărul acestora va crește, având în vedere că mulți medici care încă practică, sunt în prag de pensionare. În plus, toată zona de nord a județului este total deficitară din punct de vedere sanitar. Pentru a ajunge la un specialist, sau pentru un banal set de analize, mulți localnici, nevoiași, cu pensii mici sau fără venituri, sunt nevoiți să bată și câte 140 de kilometri, dus și întors. Și asta în condițiile în care mai bine de 60% din populația rurală a Botoșaniului este formată din persoane trecute de 60 de ani, mulți cu boli cronice. Sunt și cei care mor cu zile, pensionari de CAP, care nu au bani să vină la oraș la medic și nici să-și cumpere medicamentele. În această lume a sărăciei și durerii, asistenții medicali comunitari sunt singura speranță. Fiecare asistent medical comunitar are peste 500 de oameni în grijă, cu toate acestea se dovedesc a fi cea mai eficientă formă de asistență medicală în aceste zone ale nimănui.
„Eu nu mai aveam nicio așteptare. Mă pregăteam să mor. Nu mai aveam pe nimeni, căzusem la pat că nu puteam să ajung la un medic de familie să-mi dea rețetă, pentru pastile. Am și diabet, hipertesiune, mai multe. Doamna( n.r. asistentul medical comunitar) mi-a intrat în casă, m-a văzut, a chemat ambulanța. M-a pus pe picioare și are grijă de mine. Mergea ea și-mi i-a rețeta, medicamentele. Este îngerul meu”, spune o săteancă. La Hilișeu Horia, de exemplu, o comună de graniță, asistenții medicali comunitari, două femei inimoase, străbat zilnic mai bine de 10 kilometri. Merg din poartă în poartă, la toți pe cei care-i știu cu probleme sociale, bătrâne, mame tinere. Iau tensiunea, verifică starea de sănătate, fac educație sanitară, le învață pe tinerele mame cum să aibă grijă de copii, se duc după rețete la cei imobilizați, chiar le fac cumpărături.
Și în toate comunitățile unde sunt asistenți medicali comunitari, situația este aceeași, kilometri întregi parcurși, sute de oameni vizitați, sute de monitorizări și verificări, educație sanitară. Și a doua zi de la capăt. „Ne salvează viețile la mulți. Nu direct, dar interesându-se de noi, descoperind problemele, învățându-ne ce să facem, ajutându-ne, ne ajutăm să ieșim la liman. Să le dea Dumnezeu Sănătate”, mărturisește o altă săteancă din comuna Cristești. Pentru oamenii săraci și bolnavi sau bătrânii singuri, asistentele medicale comunitare sunt și psihologi și parte a familiei. „Sunt fericiți doar că am venit la ei și că le dăm atenție și stăm de vorbă cu ei. Aduce multă împlinire sufletească, și lor și nouă”, spune Mihaela Pânzariu.
Eroii tăcuți ai comunității. Din iubire de semeni, 12 kilometri pe jos
Este o meserie care se face cu pasiune și multă iubire față de semeni, spun asistenții medicali comunitari. Iar munca lor de zi cu zi, o dovedește din plin. Alina Axinia o asistentă medicală comunitară din comuna Adășeni, străbătea 12 kilometri pe jos pentru a aduce rețete bătrânilor din sat. Medic de familie nu există la Adășeni iar cel mai apropiat era în comuna învecinată, la Avrămeni. Între timp Alina Axinia beneficiază de o mașină pentru transport, dar dragostea sa pentru comunitate a rămas. Este raza de speranță a bătrânilor din sat. „Sunt ca părinţii mei. Îi iubesc pe toţi. Au muncit o viaţă şi merită să aibă cineva grijă de ei”, mărturisește botoșăneanca. De multe ori asistenții medicali comunitari dau din buzunarul propriu, bani de medicamente, bani de mâncare pentru nevoiași, bătrâni sau mame singure. „Dacă merg într-o casă şi copilul este bolnav şi mama spune că nu are bani, cumpăr eu. Nu pot dormi noaptea ştiind că acel copil suferă”, mărturisea Felicia Doca,un asistent medical comunitar din comuna Hilișeu Horia.
Culmea, acești asistenți medicali comunitari sunt foarte puțin cunoscuți în societatea românească. Îi cunosc doar cei pentru care sunt de fapt singura salvare. ”Eforturile noastre sunt centrate pe om, pe nevoile sale și mai puțin pe mediatizarea eforturilor noastre”, spune Carmen Hliban. Deși încerarcă să-și facă cât mai bine meseria, asistenții medical comunitari se izbesc de multe ori de birocrația românească și de fapt, de ineficiența sistemului. „Și cu medicii de familie se colaborează foarte greu, mai ales cu înscrierea nou-născuților. Colaborând cu noi ar trebui să se deschidă mai mult, pentru că noi suntem oamenii de legătură. Și cu instituțiile când avem un act de rezolvat este foarte greu. Lanțul ăsta ar trebui să fie foarte bine închegat. Noi dacă avem o problemă am vrea să se rezolve mai rapid . Cred că aici este cea mai mare problemă pe care o avem. Până să facem un act medical, să zicem o încadrare în grad de handicap, durează foarte mult. Eu aici aș trage un semnal de alarmă, să ne știe toată lumea și să colaboreze rapid cu noi”, precizează Mihaela Pânzariu.