Cum se pregătește sistemul sanitar pentru război
0Sistemul sanitar românesc se pregătește să intervină în caz de război. În acest sens, deja se construiesc blocuri chirurgicale politraumă cu sute de paturi la Sibiu, Craiova, Brașov și Pitești, dar de bază rămân spitalele civile din toată țara.
România își pregătește sistemul sanitar pentru a reacționa în caz de război, la fel cum procedează și celelalte state NATO. Măsurile privesc unitățile spitalicești militare, dar și pe cele civile, care în caz de conflict se vor implica în tratarea militarilor răniți.
„Domeniul asistenței medicale operaționale este reprezentat de serviciile de protecție medicală a forței armate, de serviciile de evaluare, tratament și evacuare medicală, de asistență medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar și auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării Naționale (MApN), în scopul prezervării stării de sănătate, protejării și salvării vieții personalului militar și civil propriu, precum și cel al forțelor participante din cadrul țărilor partenere, care participă, pe teritoriul național și în afara acestuia, la acțiuni militare pe timpul executării misiunilor“, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență.
În acest proces de transformare dedicat medicinei pentru situații de criză, Ministerul Apărării pare să fi furat startul. Mai exact, de anul trecut, cu ajutorul unor fonduri din „Programul național de investiții în infrastructura de sănătate“, se realizează blocuri chirurgicale politraumă la Sibiu, Craiova, Brașov și Pitești.
„Pavilioanele de medicină operațională-politraumă, la finalizarea lucrărilor, vor asigura:
• 70 de paturi la Spitalul Clinic de Urgență Militar «Dr. Ștefan Odobleja» Craiova, din care 15 pentru A.T.I., 55 pentru chirurgie generală, chirurgie vasculară, obstetrică-ginecologie, arși, ortopedie-traumatologie;
• 125 de paturi la Spitalul Militar de Urgență «Regina Maria» Brașov, din care 16 pentru C.P.U., 88 la chirurgie generală, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, urologie, neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, O.R.L., oftalmologie, B.M.F. și 21 pentru A.T.I.;
• 105 paturi la Spitalul Militar de Urgență «Dr. Alexandru Augustin» Sibiu, din care 65 pentru chirurgie generală, 25 pentru O.R.L. și 15 paturi pentru A.T.I.;
• 97 de paturi la Spitalul Militar de Urgență «Dr. Ion Jianu» Pitești, dintre care 15 pentru A.T.I. și 82 paturi pentru chirurgie“, a transmis MApN, în exclusivitate pentru „Adevărul“, cu ceva timp în urmă.
Politrauma este de bază
Generalul în rezervă Ionel Paul Oprea, fost șef al Direcţiei Medicale a Ministerului a MApN - care anterior a avut comanda unor structuri medicale în teatrul de operaţii din Angola sau în cadrul Misiunii ONU de menţinere a păcii în Somalia -, a explicat de ce este necesară adoptarea aceastei legislații. „Nu trebuie să ne gândim că vine războiul peste noi, dar, dacă nu planifici din timp, la o adică putem avea probleme. Și dacă nu aveam conflictul de lângă noi trebuia să luăm aceste măsuri. La unitățile medicale militare trebuia organizată așa cum trebuie latura de politraumă, lucru care se realizează acum. Aceste secții au inclusiv plămân artificial ca să ajute la intervenții. Pe scurt, este vorba de organizarea serviciilor medicale pe timp de pace și război, iar în al doilea caz unitățile medicale civile trebuie să fie capabile să asigure tratarea răniților dintr-o divizie, de exemplu, care luptă în imediata apropiere. Vorbim de spitale județene, municipale sau orășenești. Sigur, în acele momente, acele unități medicale vor avea și o administrare militară, dar tot personalul civil va fi de bază. Iar foarte importante sunt aceste secții de politraumă care sunt în formare. În plus, capitală este instruirea personalului de specialitate pentru că numai astfel putem interveni eficient în caz de catastrofă naturală, dar și război“, a precizat generalul Ionel Paul Oprea pentru „Adevărul“.
Implicarea spitalelor civile
Secretarul de stat Raed Arafat a explicat pentru digi24.ro de ce proiectul prevede și implicarea unităților medicale civile în tratarea răniților în caz de conflict.
„UPU-rile sau spitalele, în caz de conflict, vom primi pacienți, este normal. Toată Europa, toată lumea vede acest lucru, că militarii, dacă sunt răniți, vor ajunge la un moment dat în spitalele civile. Nicio țară n-are spitale militare cu toate specialitățile care să acopere nevoia militarilor. Așa că orice spital civil va ajunge în final să primească, posibil, răniți, militari sau civili. Mai este de lucrat pe sistem, mai este de lucrat pe partea de capacități, mai este de lucrat pe partea de capacități de terapie intensivă, mai este de lucrat pe partea de capacități chirurgicale. Este mult de lucrat aici. Să știți că se lucrează, nu numai în România. Se lucrează peste tot pentru pregătirea sistemelor sanitare din țările membre NATO pentru a face față unei eventuale situații de conflict. Chiar dacă toată lumea spune că acest lucru este foarte puțin probabil și că nu trebuie să ne speriem, da, așa este, dar a fi pregătit este un lucru obligatoriu. Și, anul trecut, nu este niciun secret că s-a ținut la NATO o întâlnire a grupului întrunit de sănătate, care este un grup pe care am onoare să-l coordonez de câțiva ani. S-a discutat despre necesitatea ca sistemele să fie mai pregătite, cu viziune spre accidentele colective, indiferent de cauza lor, spre a primi un număr mare de accidentați, că vin din altă țară, că vin din țară, dacă vin din cauza unui conflict sau vin din cauza unei catastrofe, oricum trebuie să fim pregătiți. Deci pot să spun că mai avem încă, dar creștem, creștem la stocuri, la pregătire, la materiale sanitare“, a precizat Raed Arafat.
Se încarcă comentariile...
