Video Digital News Report 2025: Publicația „Adevărul”, în topul încrederii

Presa rămâne relevantă pentru publicul digital din România, în ciuda creșterii importanței platformelor de socializare, indică rezultatele celei de-a XIV-a ediții internaționale a Reuters Institute Digital News Report.

Încrederea în presă, raport prezentat de Raluca Radu Foto: Captură video

Rezultatele cercetării au fost lansate marți, 17 iunie, de echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din Universitatea din București (FJSC, UB), coordonată de prof. univ. dr. Raluca Radu.

Ediția din acest an cuprinde rezultatele unei cercetări academice a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale din 48 de piețe de media, inclusiv România, acoperind jumătate din populația globului. În țara noastră, cifrerele sunt îngrijorătoare: încrederea în presă în România a scăzut la doar 26%, cel mai mic nivel din ultimii opt ani, cu 16 procente mai puțin față de 2021. Media globală este de 40%.

Studiul arată și că 48% dintre români evită intenționat știrile, peste media globală de 40%. În plus, 64% declară că nu ar plăti niciodată pentru accesul la știri, indiferent de modelul propus.

Totuși, interesul pentru informațiile locale rămâne ridicat: 45% dintre respondenți sunt extrem de interesați de știrile locale, iar 75,5% cumulat manifestă un interes clar pentru acest tip de conținut.

Potrivit raportului, „Adevărul” se află în topul brandurilor media. Publicația se află și în topul surselor de informare.

Presa rămâne relevantă pentru publicul digital din România

În ciuda creșterii importanței platformelor de socializare, presa rămâne relevantă pentru publicul digital din România.

Conform Digital News Report, în 2024, Călin Georgescu a avut o campanie pe platforme sociale precum Facebook, YouTube și TikTok cu mesaje anti-NATO, anti-Uniunea Europeană, pro-Rusia și mesajele de extremă dreaptă. Potrivit studiului, aproape 8 din 10 persoane (78%) folosesc cel puțin o rețea de socializare pentru a se informa și a discuta despre știri, iar un sfert dintre respondenți folosesc TikTok ca sursă de știri și șase din zece persoane până în 35 de ani folosesc o rețea de socializare bazată pe imagine sau video pentru a se informa.

„Cu toate acestea, mass-media tradiționale sunt încă relevante. Alegerile prezidențiale anulate și creșterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicul digital, cât și apetitul lui pentru informație. Redacții principale și echipele de jurnalism de investigație stabilesc în continuare agenda publică. Un sfert din publicul digital (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece (31%) spun că au încredere în redacțiile pe care aleg să le urmărească. Cu toate acestea, în perioada ianuarie - februarie 2025, peste jumătate (56%) dintre cei care au spus că nu au încredere în presă și trei sferturi (74%) dintre cei care au declarat că au încredere au urmărit cel puțin cinci redacții în săptămâna dinaintea sondajului. Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital”, detaliază Digital News Report.

Raportul mai relevă că, la nivel internațional, „audiențele urmăresc știrile video și influencerii online, provocând îngrijorări legate de informarea greșită” și roboții de chat AI devin o sursă alternativă de știri, 12% dintre publicul mai tânăr din eșantionul global folosindu-i pentru a obține informații despre evenimentele actuale.

„Pe toate cele 48 de piețe, publicul a devenit mai dependent de platformele sociale și și platformele video, 44% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spunând că aceste rețele sunt principala lor sursă de știri. În același timp, proporția tuturor persoanelor care consumă videoclipuri sociale a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025”, mai indică studiul.

În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 14 ianuarie - 19 februarie 2025, pe un eșantion de 2.003 persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.