Delegatia oficiala a Romaniei la Praga s-a ridicat in picioare, izbucnind in urale si aplauze

Delegatia oficiala a Romaniei la summit-ul NATO a sosit ieri dimineata la Praga, in jurul orei 10,10, ora Bucurestiului, si s-a indreptat direct spre Palatul Morvini - sediul Ambasadei Romaniei in

Delegatia oficiala a Romaniei la summit-ul NATO a sosit ieri dimineata la Praga, in jurul orei 10,10, ora Bucurestiului, si s-a indreptat direct spre Palatul Morvini - sediul Ambasadei Romaniei in capitala Cehiei. Cand mai aveam cam 5 km pana acolo, incepuse deja intalnirea propriu-zisa a liderilor celor 19 state membre ale NATO. Romania, nefiind inca invitata, urmarea lucrarile in fata televizorului. Palatul Morvini fusese amenajat pentru primirea celor peste 100 de persoane din componenta delegatiei Romaniei. Din ea fac parte presedintele Iliescu, premierul Nastase, ministrul de Externe Geoana, ministrul Apararii, Ioan Mircea Pascu, secretarii de stat din MAE si MApN Mihnea Motoc si George Maior, seful Statului Major General, Mihai Popescu, ambasadorul Romaniei la NATO, Bogdan Mazuru, consilieri de politica externa si securitate din Palatele Victoria si Cotroceni, numerosi ziaristi. In asteptarea anuntului de invitare a Romaniei, care se transmitea in direct la televiziune, am putut admira splendidul palat ce serveste ca ambasada a Romaniei la Praga. Aflata in zona istorica a orasului, imediat sub complexul Hradcany, cladirea incepe sa fie atestata documentar tocmai din secolul XIV. Istoria ei este istoria Europei Centrale, bogata, aristocratica si tumultuoasa. In 1925, in baza bunelor relatii dintre Romania si Cehoslovacia, tari vecine in vremea aceea, Nicolae Titulescu a convins guvernul de la Praga sa vanda statului nostru Palatul Morvini din str. Nerudova 5. A fost sa fie sa asteptam un anunt care sa readuca Romania in lumea occidentala intr-o cladire ce amintea pe de o parte de bogatia Europei si maretia de odinioara a Romaniei. Delegatia romana s-a asezat in jurul orei 10,50 intr-unul din saloanele tapetate cu matase purpurie ale palatului, in fata televizorului. Candelabrul de cristal din centrul salii ii placuse atat de mult Elenei Ceausescu, incat ordonase aducerea lui la Bucuresti. Cehii au reactionat, insa, si, declarandu-l obiect de patrimoniu, au interzis scoaterea lui din tara. La 10,55 a inceput sa vorbeasca lordul Robertson, secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. S-a facut liniste. La 10,56, el a anuntat tarile ce urmau sa fie invitate sa inceapa negocierile de aderare cu NATO: a inceput sa le rosteasca pe rand, rar, aproape cu greutate. Estonia, Bulgaria, Lituania, Letonia, Romania. Nimeni din sala nu a mai auzit Slovacia si Slovenia. Mircea Geoana, la auzul numelui tarii noastre, a sarit de pe scaun cu un strigat de bucurie si aplaudand: "Noi suntem", a spus el. Imediat, toti romanii din ambasada au inceput sa strige si sa aplaude. Nimeni nu l-a mai auzit pe lordul Robertson ce spunea pe ecran. In euforia generala, vazandu-l o clipa, mi-am dat seama ca daca britanicul ar fi avut parul rosu, ar fi semanat cu prietenul lui Harry Potter, Ron Weasley. Dar ce s-a intamplat la Praga pentru greu incercata Romanie n-a fost o minune. Invitarea Romaniei in NATO este rasplata tardiva a Occidentului, acelasi Occident care abandonase Romania sovieticilor dupa cel de-al doilea razboi mondial. Invitarea Romaniei in NATO e stropita cu sangele romanilor ucisi in decembrie 1989, e cladita pe suferinta poporului roman dupa un deceniu de tranzitie besmetica, pe sudoarea militarilor romani care lupta acum, alaturi de americani, la Kandahar si Tora Bora. Invitarea Romaniei in NATO are insa, in ea, ceva magic. Anuntul lui Robertson i-a facut pe cei 2.700 de jurnalisti din 400 de tari, aflati in centrul de presa, sa se ridice in picioare, aplaudand. Multi dintre cei din tarile invitate aveau lacrimi in ochi. Au urmat interviuri, declaratii, imbratisari. Oficialii romani si-au prins mainile una peste cealalta si din pamant au aparut doua sticle uriase de sampanie, care insa nu au fost desfacute. Presedintele Iliescu a amintit ca Praga este importanta pentru Romania in trei momente: 1968 - Primavara de la Praga, 1991 - dizolvarea pactului de la Varsovia si 2002 - invitarea Romaniei in NATO. Premierul Nastase privea deja in viitor, spunand ca avem foarte multe de facut de-acum incolo. Mircea Geoana, linistit dar fericit, strangea mana diplomatilor din echipa care a contribuit la aducerea Romaniei in NATO: "Romania este in Sud ceea ce este Polonia in Nord", a spus el. Bruce Jackson, americanul care a fost cureaua de transmisie intre administratia de la Casa Alba si Bucuresti, a zambit larg si mi-a soptit la ureche: "Nu a durat decat sapte ani si jumatate sa ajungem aici. Am facut ceea ce trebuia. Romania merita sa ajunga aici. Copiii vostri vor beneficia de extindere. Acum trebuie sa ne gandim la ratificare. Trebuie sa avem minimum 90 de senatori". (Procesul de ratificare a admiterii Romaniei in NATO trebuie sa aiba votul a minimum 67 de senatori din Senatul SUA). Generalul Mihai Popescu mi-a declarat: "Armata Romana e mandra ca i s-au recunoscut meritele din ultimii ani. Este o zi mare pentru poporul roman si pentru armata. Dar este o zi de munca ca oricare alta. Militarii nostri din Afganistan se vor bucura cand vor auzi vestea". Secretarul de stat George Maior a spus: "Trebuie sa negociem pozitia noastra strategica in cadrul organizatiei si sa traducem situatia noastra de aliat in interesul nostru". Ambasadorul Romaniei la NATO, Bogdan Mazuru, a fost informat oficial pe telefonul mobil ca Romania a fost invitata in NATO, in timp ce secretarul de stat Mihnea Motoc isi aranja deja hartiile in mapa, pentru ca protocolul de aderare a tarii noastre la Alianta sa poata fi gata in primele luni ale anului viitor. Am dat mana cu dl. Tinu si ne-am imbratisat: "E o zi mare pentru Romania, Bogdan". Dupa cateva momente de tacere a continuat: "Si acum, hai la treaba. Trebuie sa transmitem la Bucuresti".