De la Secu' la Security

"Se intampla lucruri nelalocul lor, care merg pana la interceptarea telefonului". Cuvintele ingrijorate ale ministrului Cozmanca, rostite mai deunazi in fata prefectilor, faceau referire la o

"Se intampla lucruri nelalocul lor, care merg pana la interceptarea telefonului". Cuvintele ingrijorate ale ministrului Cozmanca, rostite mai deunazi in fata prefectilor, faceau referire la o realitate grava: lipsa oricarui control asupra activitatilor desfasurate de tot mai numeroasele firme de protectie si paza. Interventia cadristului-sef al Guvernului parea sa fie izvorata dintr-o revelatie si prevestea un inventar de masuri ferme pentru a stopa dezvoltarea acestor structuri cu vadit caracter paramilitar. Nici vorba! Pe de-o parte, surprinderea indignata a lui Cozmanca era complet falsa, atata vreme cat aceeasi remarca ingrijorata o facuse, cu sase luni in urma, si premierul Adrian Nastase. Si atunci, ca si acum, nici o decizie guvernamentala n-a venit sa intareasca declaratiile despre proliferarea intolerabila a acestor adevarate servicii paralele de informatii. Asta in conditiile in care fenomenul nu e de ieri, de azi, nici de acum 6 luni, nici de acum doi ani, ci de peste un deceniu. Securitatea lui Ceausescu s-a americanizat ultrarapid. Mai supraponderali decat i-a prins Revolutia, securisti cu ceafa prea lata pentru a se lansa in import-export si-au gasit de lucru in mijlocul tranzitiei spre capitalism: si-au infiintat sereleuri de bodyguarzi. Cu dictionarul roman-englez in mana, poticnindu-si limba in consoane, securistii de ieri si-au declarat la Registrul Comertului nume de firme care se incheie, cu mici variatii, in "Security", "Guard" sau "Force". Jeep-uri si limuzine americane inscriptionate baltat, cu girofaruri si blazoane, suiera in goana pe bulevarde sau incremenesc in "stand-by" pe la intersectii strategice. Papitoi cu fete de duri si muschi "lucrati la sala" isi plimba tantosi bulanele cu maner in cruce, spray-urile si beretele tip comando prin fata magazinelor sau sediilor cu staif. Intr-o tara in care s-a cam furat tot ce era de furat, au rasarit mii de firme care se ocupa de... paza! Sub acoperirea aspectului caraghios-inofensiv, fosti absolventi de la Baneasa, ranforsati cu fosti militieni sau, mai recent, cu baietii de la "doi s-un sfert" sau SPP, s-au pus cu adevarat pe treaba. Au achizitionat tehnica de varf pentru filaj si supraveghere audio-video, armament, sisteme de comunicatii mai competitive decat ale STS-ului, au recrutat din strada sute de smecheri aspiranti la statutul de batausi profesionisti. Si-au profilat rapid activitatea pe cateva domenii de baza. Primul si cel mai profitabil a fost cel al colectarii taxei de protectie sub acoperirea onorabila a prestarilor de servicii paza si protectie. Patronii de carciumi, magazine sau birouri au fost obligati sa semneze contracte cu firmele de bodyguarzi pentru "a nu avea probleme". Al doilea domeniu de activitate, la fel de banos - contractele cu societatile de stat, cu regiile si companiile nationale. Pe sume uriase - ca doar nimic nu e prea scump cand trebuie pazita avutia nationala! - managerii sau liderii de sindicat bat palma cu anumite firme de securitate. Avantajele sunt duble pentru sefii de la stat. Pe de-o parte, din jocul facturarilor le pica si lor milioane bune pe luna. Pe de alta parte, gardienii privati sunt ultrafolositori pentru a tine de sase cand se organizeaza cate un furt din societate cu voie de la conducere. O alta "prestatie de servicii" la fel de periculoasa este cea specifica bandelor de recuperatori. Arabi, chinezi, kurzi, tigani si, bineinteles, romani cu dare de mana apeleaza la detasamentele de pedepsire pentru a-si redobandi bunuri si bani de pe la "parteneri" de afaceri ilicite sau, dimpotriva, pentru a sterge datorii, eventual cu creditor cu tot. Cea mai noua activitate si cea care ar trebui sa puna in miscare tot SRI-ul si celelalte institutii ale statului este dublarea atributiilor serviciilor de informatii. Interceptarea telefoanelor, filajul, sustragerea de documente, efectuarea de inregistrari, colectarea de informatii - toate ilegale, evident - sunt nu doar incalcari ale drepturilor constitutional cetatenesti, ci atentate la siguranta nationala. Multe dintre aceste actiuni sunt puse in slujba unor oameni de afaceri, romani sau straini, care utilizeaza datele culese pentru santaj, iar presiunile sunt indreptate, nu de putine ori, chiar impotriva unor demnitari cu rang inalt, dar vulnerabili, fortati in acest fel sa ia decizii favorabile organizatorilor acestor retele. In urma cu doua zile, Comisia de aparare din Camera Deputatilor a depus o initiativa legislativa care, in sfarsit, ar putea limita abuzurile si haosul din asa-zisa activitate de protectie si paza. Proiectul de act normativ propune un pachet de reglementari pe care cel putin ziarul Adevarul le-a cerut, de cinci ani incoace, tuturor guvernelor. Daca legea va fi votata, se vor introduce licente si atestate pentru firmele de profil, eliberate de M.I. sau SRI, aviz pentru importul de tehnica specifica, aprobari pentru uniforme si insemne, criterii ferme de selectare a celor ce pot desfasura astfel de activitati. Legea prezentata de deputatul Razvan Ionescu ar putea elimina si o buna parte din abuzurile comise in toti acesti ani, cand personaje ca Dumitru Puzdrea, G. C. Panescu si altii ca ei au scos ciomagarii platiti pentru a impiedica accesul in sediile lor al echipelor de control ale statului. Din pacate insa, chiar si in Parlamentul Romaniei s-ar putea sa se ridice voci impotriva acestei legi, asa cum s-a intamplat si cu alte proiecte care au fost blocate mai bine de un deceniu. Fie ca a fost vorba de relatii personale cu patroni ai unor astfel de societati de paza - fosti colegi de prin Securitate etc. -, fie ca unii dintre cei aflati in pozitii de decizie au fost beneficiari ai serviciilor oferite de acestia, rezultatul a fost acelasi: nimeni n-a reusit sa promoveze o reglementare clara in acest domeniu. Si nimeni nu i-a pedepsit pe cei vinovati de lungul sir de abuzuri si delicte. Si daca tot vorbim si visam la NATO, e greu de crezut ca acolo vom putea accede marsaluind cu trupe paramilitare.