Turism în scădere pe segmentul pensiunilor agroturistice. „În spate sunt, de multe ori, economiile și munca unei familii”

Pensiunile agroturistice din România au înregistrat scăderi la sosirile și înnoptările din primul semestru 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pentru a se menține pe piață, administratorii caută noi metode de a-și atrage clienții.

Mai mulți străini în acest an în pensiunile agroturistice, comparativ cu 2025 Foto: Ovidiu Oprea

Sosirile turiștilor români în pensiunile agroturistice au scăzut cu 14,7%, în timp ce segmentul străinilor a înregistrat un avans modest. Înnoptările s-au redus cu 12,7%, iar durata medie a șederii a rămas aproape neschimbată, arată o analiză a datelor Institutului Național de Statistică, realizată de un tour-operator. Turiștii români, care reprezintă 93% din totalul turiștilor înregistrați la pensiunile agroturistice, sunt cei care au ales în număr mai mic decât anul trecut astfel de unități de cazare, datele prezentate fiind analizate în comparație cu cifrele din primele șase luni ale anului trecut.

La 1 septembrie 2026, în România existau 1.716 pensiuni agroturistice, cu 18.050 de locuri, ceea ce înseamnă aproximativ 10,5 locuri pe unitate.

„Comparativ cu primul semestru din 2025, pensiunile agroturistice au înregistrat cu 64.368 de sosiri și cu 111.293 de înnoptări mai puține. Datele descriu un început de an dificil pentru această componentă a turismului rural, într-un context în care continuă inițiativele de diversificare a serviciilor și de finanțare a investițiilor.

Sosirile turiștilor români au scăzut de la 438.915 în primul semestru din 2025 la 374.358 în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de 14,7%. Înnoptările acestora s-au redus cu 13,7%, de la 824.042 la 711.411”, arată analiza Bibi Touroperator, membru al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Scăderea voucherelor de vacanță, prima incriminată

Dependența segmentului de cererea internă face ca măsurile de susținere a accesului populației la vacanțe în România să influențeze decisiv evoluția datelor. Reducerea voucherelor de vacanță, o măsură criticată constant de Asociația Națională a Agențiilor de Turism, este unul dintre motivele scăderii înregistrate în sector, indică asociația. Cu mai puține vouchere în piață, chiar dacă mai mulți turiști străini s-au cazat în pensiunile agroturistice în acest an, cifrele totale arată scăderi.

Creșterea numărului de sosiri și înnoptări pe segmentul turiștilor străini, pe de altă parte, a fost substanțială în luna iunie din acest an. Sosirile străinilor au crescut cu 12,4%, iar înnoptările lor cu 22,3% comparativ cu aceeași lună din 2025.

„Totalul sosirilor s-a menținut sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele șase luni analizate. Scăderile au fost de 18% în ianuarie, 14% în februarie și 19,8% în martie. Ulterior, decalajul s-a redus treptat, la 14,6% în aprilie, 11,5% în mai și 8,8% în iunie”, mai arată analiza citată.

Evoluția este asemănătoare și în ceea ce privește înnoptările.

Dorința de călătorie există, bugetul ne limitează

„Evoluția pensiunilor agroturistice se înscrie într-un context european în care turiștii își planifică mai prudent călătoriile. Raportul European Travel Commission pentru primăvara și vara anului 2026 indică, în piețele analizate, intenții de călătorie ridicate, dar mai puține deplasări și bugete mai moderate. În România, datele privind pensiunile agroturistice evidențiază o particularitate: durata medie a șederii a rămas aproape neschimbată, în timp ce sosirile s-au redus. Rezultatele indică astfel o diminuare a circulației turistice în acest segment, fără să permită stabilirea dacă aceiași clienți călătoresc mai rar sau dacă s-a restrâns numărul persoanelor care aleg aceste unități”, mai menționează analiza.

Analiza pe baza datelor naționale este confirmată și de constatările tour-operatorului citat, realizate pe baza rezervărilor proprii. Cererea pentru vacanțe în destinațiile rurale din România s-a diminuat față de anul precedent, ceea ce indică faptul că turismului rural are nevoie de sprijin.

Mâncarea ar putea schimba tendințele

Gastronomia locală poate completa oferta de cazare, arată tour-operatorul, care indică drept direcție de dezvoltare asocierea cazării cu gastronomia locală, activitățile în natură și descoperirea patrimoniului comunităților.

În luna iulie, 39 de județe ale țării aveau înregistrate 740 de Puncte Gastronomice Locale (PGL), 13 dintre acestea fiind recunoscute ca exemple de bună practică în cadrul rețelei „România Tradițiilor Creative, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul ASTRA din Sibiu.

„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile și munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung și la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meșteșugar sau la ghidul local. De aceea, susținerea vacanțelor în România înseamnă și susținerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanță predictibile, de promovare constantă și de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeție, un atelier, o poveste a locului. Gastronomia și ospitalitatea sunt atuuri pe care trebuie să le transformăm în experiențe bine organizate, ușor de găsit și de rezervat. Iar creșterea interesului turiștilor străini trebuie cultivată, fără să uităm că turistul român susține astăzi cea mai mare parte a acestui segment”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

Ce destinații sunt solicitate

Bucovina, Maramureș, Bran-Moieciu și zona Sibiului ocupă primele poziții între destinațiile rurale solicitate de clienții tour-operatorului. Cu excepția pachetelor de sărbători, care sunt rezervate chiar cu luni bune înainte, rezervările se fac în prezent tot mai aproape de data plecării.

„Clienții solicită cel mai frecvent micul dejun, iar pentru pensiunile din zone mai izolate preferă demipensiune cu mese tradiționale sau cer informații despre accesul la Punctele Gastronomice Locale din apropiere”, se mai arată în analiza citată.

Sosirile și înnoptările în pensiunile agroturistice au scăzut în semestrul I 2026 Foto: Ovidiu Oprea

Ce mai vor turiștii? Să poate să desfășoare diverse activității în afara pensiunii, iar plimbările cu trăsura și vizitele la ateliere meșteșugărești sunt printre cele preferate.

Experiențele locale au, de altfel, puterea de a susține atractivitatea destinațiilor și de a le oferi turiștilor motive pentru prelungirea șederii.

„Au mai scos și la vânzare unele locații”

Lucrurile nu stau la fel peste tot, iar pensiunea lui Leonard Soare, din Capu Piscului, comuna Godeni, județul Argeș, este un astfel de exemplu. Proprietarul spune că anul 2026, deși provocator, a adus cel puțin la fel de mulți turiști ca și anul trecut. „Depinde de proprietar, de reclamă, de puterea de a face publicitate, de modul cum se face publicitatea. Pentru noi, cel puțin, anul acesta nu mi se pare a fi mai rău decât anii trecuți. Dar am văzut și eu mulți concurenți de-ai noștri care se plâng că nu au avut clienți, au mai scos și la vânzare unele locații”, a precizat Soare.

Statistica națională nu „bate” cu ceea ce s-a întâmplat în 2026 în pensiunea lui Leonard Soare nici în ceea ce privește creșterea numărului de turiști străini. „La noi a scăzut numărul de turiști străini, foarte mult față de anii trecuți. În perioada de vară reprezentau, să zicem, 15-20% și acum sunt sub 5%. Dar asta poate să fie și pentru faptul că noi ne-am gândit și la un pachet pentru seniori, care e destul de apreciat”, a mai precizat proprietarul.

Schimbarea de strategie de marketing a adus, în mod clar, mai mulți turiști români, preponderent din Dobrogea și din sudul țării. Din București vin aproape o treime dintre clienți, avantajul fiind că ajung relativ mai ușor la Câmpulung, comparativ cu DN1, drumul de coșmar către Valea Prahovei.

Leonard Soare deține pensiunea din 2003, adică din vremea în care tichetele de vacanță nu-i susțineau pe antreprenori. „Tichetele de vacanță să știți că ne-au ajutat foarte mult. Am avut și anul ăsta, dar probabil sub 50% față de anii trecuți. Pentru că, dacă majoritatea sunt seniori și pensionari, ei nu au tichete de vacanță. Dar avem un pachet destul de convenabil pentru o familie de seniori cu pensii de 2.000-3.000 de lei: 490 de lei de persoană, 3 nopți cu mic-dejun și cină incluse”, a mai precizat antreprenorul.

În ciuda prețului mic, recenziile, spune, sunt foarte bune, ceea ce arată că serviciile sunt apreciate. „Am gândit să păstrăm cazarea și să nu câștigăm foarte mult la mâncare. Deși recenziile pentru mâncare sunt formidabile, sunt peste 9. Acum, sper că anul ăsta să mai rezistăm, dar de anul viitor o să schimbăm (n. red. - prețul), că nu mai poți”, a mai spus Leonard Soare.

Costurile cresc în perioada rece, pentru că se adaugă și cele cu încălzirea, pensiunile agroturistice funcționând pe toată perioada anului, spre deosebire de turismul de pe litoral.

Proprietarul pensiunii din Capu Piscului mai are, spune, un avantaj: este o zonă în care nu fiecare casă are o pensiune. Scăderea puterii de cumpărare, în schimb, se resimte. Are clienți care revin a șaptea, a opta oară, clienți care vin de câte două ori pe an, fiind clar că fidelizarea acestora este un avantaj pe care și l-a creat în timp.

„Deocamdată, anul acesta am rezistat, v-am spus, datorită pachetului, care e rezonabil”, a mai spus proprietarul. Presiunea, mai mare de la un an la altul, a resimțit-o însă. Astăzi pensiunea este administrată în familie, se bazează mult mai puțin pe angajați. Iar asta, cel mai probabil, se întâmplă și în altele locuri. Un minus este faptul că nu-și poate angaja personal cu jumătate de normă sau cu ora, dările către stat fiind similare cu cele datorate pentru un angajat cu normă întreagă, iar aici statul este cel care pierde, crede proprietarul. „Mulți s-ar angaja două ore, patru ore. Că nu ai nevoie la camere să ții omul 8 ore”, a exemplificat Soare.

În vremea în care valoarea tichetelor de vacanță era mai mare, la fel și numărul de beneficiari, hotelierii își permiteau la rândul lor să susțină mai mulți angajați, mai spune Soare. „Asta a ajutat foarte mult turismul în România. S-au gândit acum să micșoreze sumele și n-au făcut bine. Era un avantaj și pentru unii și pentru alții. Pentru că mulți turiști sigur n-au mai putut să plece niciodată de acasă. (...) Singurul lucru care era logic și normal să se întâmple: trebuia să aibă și bugetarii și ceilalți din mediul privat vouchere, nu numai unii”, a mai spus proprietarul pensiunii.