De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii

0
0
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de cumpărături fac parte acele produse pe care oamenii le consideră necesare, fiind o decizie personală pe ce decid să dea banii.

Mai mult de 10.000 de vouchere sociale au fost blocate de autorităţi deoarece beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool, a anunţat Marcel Boloş, ministrul Proiectelor Europene. Iar persoanele care nu folosesc voucherele corect riscă să fie amendate cu sume de până la 6.500 de lei, a mai precizat acesta. Experţii în sociologie şi psihologie atrag atenţia însă că amenzile nu sunt o soluţie şi că doar „vor adânci sărăcia şi stigma faţă de persoanele vulnerabile”.

Viciile, mai importante decât hrana

„Nu se poate generaliza folosirea cardurilor doar pentru produse de tutun şi alcool. Ne aşteptam să existe astfel de cazuri, motiv pentru care în Ordonanţa care a fost aprobată, am şi introdus un capitol de sancţiuni, încât astfel de lucruri să le putem sancţiona”, a spus Boloş.

Reamintim că voucherele sunt în valoare de 250 de lei şi se încarcă o dată la două luni, fiind valabile timp de 12 luni. Circa 2,5 milioane de români beneficiază de ele. Persoanele care au cardurile blocate vor putea să le refolosească din septembrie, când va avea loc următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra.

Sociologul Alfred Bulai consideră că este o „decizie politică să spui că oferi bani doar pentru anumite produse” având în vedere că „din coşul de cumpărături fac parte acele produse pe care oamenii le consideră necesare, fiind o decizie, bineînţeles, personală”.

Un punct de vedere asemănător îl are şi psihologul Mihai Copăceanu, care arată că pentru unii oameni alcoolul şi ţigările sunt mai importante decât hrana. Acesta precizează că „în cazul persoanelor dependente de o substanţă, preocuparea acesteia devine o prioritate zilnică, indiferent de resursele pentru hrană. Dacă voucherele sociale se adresează persoanelor aflate în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie, la această categorie consumul de substanţe este mai frecvent”.

Acesta crede că este imperios ca „ministrul să prevină astfel de situaţii care nu sunt excepţii şi că „ar fi trebuit să adopte măsuri care să împiedice din start achiziţionarea de substanţe precum tutunul şi alcoolul, cu alte cuvinte să se asigure că ajutorul social şi-a atins scopul.”  Recomandarea specialistului este aceea de a invita sociologii şi psihologii în echipa de lucru legislativă a unor astfel de proiecte. 

La rândul lui, sociologul Gelu Duminică a precizat pentru „Adevărul” că amenda nu reprezintă o soluţie, că oamenii eligibili pentru aceste vouchere nu au cum să o plătească şi că astfel „se va adânci sărăcia şi stigma” faţă de persoanele vulnerabile. El susţine că prin astfel de măsuri, „populismul politicului românesc etichetează şi mai mult pe cei ce sunt deja etichetaţi”.

Alfred Bulai împărtăşeşte aceeaşi părere şi descrie amenzile ca pe o „aberaţie” deoarece cei care primesc aceste vouchere au un venit mic şi nu ar avea cum să plătească acea sumă.

„Voucherele sunt făcute pentru a sprijini, pentru a acoperi cheltuielile de maximă necesitate, nu doar alimentele.”, mai spune Bulai, accentuând că dacă „comunicarea dintre funcţionarii publici şi beneficiari a lipsit” şi aceştia nu au ştiut ce produse nu au voie să cumpere, ar trebui traşi la răspundere şi cei care s-au ocupat de distribuire sau supermarket-urile care au acceptat astfel de vouchere pentru ţigări şi alcool.

Alte soluţii

Experţii spun că ministerul ar putea găsi alte soluţii prin care să atragă atenţia oamenilor, dar fără să-i pună să plătească sume pe care nu şi le pot permite. 

Psihologul Mihai Copăceanu precizează că oamenilor nu le e frică de amenzi şi că persoanele cu venituri mici vor spune „să-mi dea amendă că oricum nu am cum să o plătesc”, astfel că „dincolo de negocierile cu Comisia Europeană şi de eforturilor mai multor instituţii pentru implementarea cu succes a acestei iniţiative trebuie luată în considerare psihologia poporului român, care este predispus la a încălca legea”.

„Cei care vând voucherele arată în primul rând că nevoia lor primară e de bani, nu de alimente. Bani pe care unii îi vor folosi tot pentru cumpărarea substanţelor amintite. Într-o epocă a tehnologiei şi digitalizarii cred că se pot crea măsuri de siguranţă astfel încât voucherele să permită achiziţionarea unor alimente de bază.” a mai arătat el. 

Gelu Duminică susţine că „voucherul social, în general, nu este un ajutor real, ci doar unul pe termen scurt şi, deseori, nesustenabil.” şi precizează că „asistenţa socială reală ajută omul aflat în nevoie să treacă peste provocările vieţii şi să (re)devină activ.”.

Experul spune că asistenţa socială trebuie să fie făcută cu cap, axată pe nevoile persoanelor vulerabile, doar că „la noi, de cele mai multe ori, se vorbeşte de „fidelizare” şi întărirea unui sentiment de neputinţă”.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite