De ce eșuăm în lupta cu drogurile: Folosim instrumente total ineficiente. Cum acționează Occidentul
0Trei reputați experți antidrog atrag atenția că România aplică politici antidrog care costă anual statul zeci de milioane de euro și sunt total ineficiente, instrumente la care Vestul a renunțat de mult în favoarea unor abordări care au în centru sănătatea publică.
Principala abordare pentru reducerea consumului de droguri în România este de tip punitiv, cu ajutorul instrumentului pedepselor penale, un instrument total ineficient de combatere și prevenire a consumului de stupefiante.
„România încă se situează în rândul statelor care duc un așa-zis război împotriva drogurilor, în fapt un război ineficient și contraproductiv împotriva simplilor consumatori, în timp ce marele trafic de droguri rămâne în cea mai mare parte neabordat“, arată cel mai recent studiu realizat de o echipă interdisciplinară formată din Vlad-George Zaha, criminolog, specializat la Universitatea Oxford, Alina Dumitriu, psihoterapeută specializată în adicţii, şi Costin-Aurel Militaru, doctor specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.
Consumul a explodat în ciuda dosarelor penale
Concret, în ultimii 10 ani, în pofida a zeci de mii de dosare instrumentate, consumul în România a crescut în cazul tuturor drogurilor, arată cercetarea făcută publică de Fundaţia „Friedrich Ebert Stiftung“.
„Măsurătorile anuale înregistrează numeroase recorduri în materie de cercetări, trimiteri în judecată şi condamnări, dar şi o atenţie penală sporită faţă de consumatorii (posesorii) de droguri, în detrimentul traficanţilor. Majoritatea dosarelor DIICOT sunt pentru consumul de substanţe interzise, nu pentru trafic, preponderent ale tinerilor identificaţi cu cantităţi infime de substanţă asupra lor“, se precizează în studiu. Iar costurile acestor abordări nu doar că se ridică la zeci de milioane de euro anual pentru punerea în mişcare a întregului sistem judiciar.
„Este relevant de menționat și faptul că 80% din dosarele DIICOT având rechizitorii pe substanțe psihoactive sunt pentru cantități mai mici de cinci grame de substanță. Supraaglomerarea procurorilor antimafia este constatată și de Viorel Cerbu, procurorul-șef al DIICOT din cadrul Serviciului de prevenire și combatere, care a spus recent că «procurorii sunt sufocați de mii de dosare pe consum de droguri», preponderent ale tinerilor identificați cu cantități infime de substanță asupra lor“, spune studiul.
Costurile acestor abordări se ridică la zeci de milioane de euro anual – o estimare conservatoare de 11 milioane de euro ia în considerare doar deținuții încarcerați pentru infracțiuni la regimul drogurilor.
„Prohibiţia şi abordarea «zero droguri» axată pe pedepse dure împotriva persoanelor care deţin droguri doar pentru consum propriu şi întărită prin campanii publice sau în şcoli care induc frica şi stigmatizarea consumatorilor şi-au dovedit limitele“, atrag atenția autorii studiului.
Cererea de droguri este considerată a fi neelastică, însemnând că drogurile vor fi consumate indiferent de nivelul de restricții, măsuri punitive, stigmat, tabu, frică ori campanii de tipul „spune NU“, subliniază studiul citat.
Și dau exemplul altor state care, în momentul în care au realizat că măsurile prohibiţioniste sunt un eşec în ce priveşte reducerea consumului, au ales politici din perspectiva sănătăţii publice.
„Această abordare mai recentă ţine cont de interesele consumatorului şi îi oferă acestuia servicii psiho-medico-sociale integrate, presupune destigmatizarea şi dezincriminarea posesiei cantităţilor mici de substanţe pentru consumul propriu şi consumul în siguranţă“, potrivit cercetării.
Concret, în statele care au îmbrăţişat sănătatea publică drept filosofie a politicilor publice antidrog, rata consumului de droguri, a infecţiilor noi cu HIV, VHB şi VHC şi a deceselor asociate consumului, precum şi a supradozelor a scăzut, determinând mult mai mulţi oameni să caute ajutor medical şi psiho-social în cazul consumului problematic de droguri decât o face abordarea „zero droguri“.
Raportul ANA pe 2021
Instituțional, eforturile prohibiționiste sunt conduse de Agenția Națională Antidrog (ANA). Agenția se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și este responsabilă de coordonarea, elaborarea, dezvoltarea, promovarea, monitorizarea și studierea, printre alte atribuții, ale politicilor antidrog.
„Deși Agenția Națională Antidrog funcționează de aproape 20 de ani, consumul de droguri tot crește. În anul 2022, din bugetul de 32 de milioane de lei anual, 26 de milioane s-au cheltuit cu plata salariilor personalului.”, potrivit raportului Fundaţiei „Friedrich Ebert Stiftung“.
În anul 2022, instituția a fost supusă unor scandaluri publice atunci când comisarul-șef Cristian Georgel Ivan, director la vremea respectivă, a declarat că nu poate spune adevărul cu privire la succesul activităților antidrog coordonate de instituția pe care o conduce, reamintesc autorii cercetării.
Aceștia publică și bucăți din raportul național al ANA de anul trecut, care arată că, în 2021, 36,6% dintre cei condamnați pentru infracțiuni care țin de regimul drogurilor au ajuns la închisoare pentru deținere în vederea consumului propriu.
„Deși numărul traficanților condamnați este al doilea cel mai mic din ultimii șapte ani, numărul simplilor consumatori (posesori) condamnați este la cel mai înalt nivel din istorie, fiind cel puțin dublu față de orice alt an“, declară autorii.
Recomandări
Principalele recomandări ale studiului sunt de abandonare a abordării dur punitive în privinţa drogurilor şi implementarea unei politici de sănătate publică inspirată de modelele statelor în care aceste politici şi-au dovedit eficienţa.
În același timp, se cere eliminarea pedepselor penale pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu, având ca model reglementările din statele unde sunt aplicate astfel de politici.
Experții mai recomandă facilitarea sprijinului pentru accesul la îngrijire, printre altele, prin adoptarea de către Ministerul Sănătăţii a unui ghid de intervenţie funcţional în ceea ce priveşte abordarea pacientului consumator de droguri, în funcţie de tipul de substanţă și frecvenţă, dar și implicarea persoanelor consumatoare de droguri în grupurile de lucru pe tematici privind drogurile.
De asemenea, autorii recomandă transferarea Agenţiei Naţionale Antidrog din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi refacerea organigramei şi a structurii Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
Ce se pregătește
România trece prin cea mai acută fază de înăsprire legislativă antidrog cu patru proiecte de lege (unul deja promulgat) care vizează, printre altele: creșterea pedepselor cu închisoarea atât pentru traficul de droguri, dar mai ales pentru simplii consumatori (posesori); testarea antidrog în școli și în spațiile publice; introducerea pedepselor cu închisoarea pentru minorii între 14 și 16 ani, cât și abandonarea posibilității amenzii penale și înlocuirea acesteia cu închisoarea pentru consumatorii (posesorii) de droguri, spun cei trei experți.
Proiectul de lege PL-x 430/2022 prevede că pedeapsa pentru posesie consum propriu a drogurilor clasice se mărește de aproape de trei ori, la 1-5 ani închisoare pentru droguri de risc și la 2-7 ani închisoare pentru droguri de mare risc, iar amenda penală dispare ca posibilitate de sancțiune.
Proiectul de lege L851/2022 prevede instituirea pedepsei penale pentru posesie consum propriu și pentru trafic de droguri clasice pentru minorii cu vârste între 14 și 17 ani prinși a doua oară cu droguri pentru consum propriu sau pentru trafic, cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă penală.
Proiectul de lege L744/2022 instituie testarea antidrog a elevilor în cadrul școlilor, prin prelevarea de mostre biologice.
Aceste proiecte au fost și continuă să fie aspru criticate de experți pentru că ignoră vădit ineficiența sancțiunilor penale și a prohibiției în general, în favoarea considerentelor legate de câștigurile politice, pe seama lipsei de informare și a manipulării populației, mai avertizează autorii.
Se încarcă comentariile...
